De ce sunt oamenii mai răutăcioși online decât în viața reală? Terapeutul Jeffrey Meltzer explică modul în care ecranele reduc empatia și alimentează comportamentele impulsive și crude în mediul online.
Internetul a fost creat pentru a ne conecta, însă deseori pare mai degrabă un câmp de luptă al comentariilor dure, opiniilor nesolicitate și cruzimii aruncate în mod gratuit. De la trolling și cultura anulării, până la tweet-uri pasiv-agresive și mesaje private răutăcioase, spațiul online poate deveni rapid foarte toxic.
Dar de ce oamenii spun online lucruri pe care nu le-ar rosti niciodată în viața reală? Ce are un ecran atât de special încât scoate la iveală ce e mai urât în unii dintre noi? Terapeutul Jeffrey Meltzer, într-o postare pe Instagram, explică psihologia din spatele acestei grosolănii digitale și de ce internetul ne poate face mai răi decât ne dăm seama.
De ce oamenii se simt mai „în siguranță” să fie răutăcioși online
Jeffrey explică în postarea sa: „Există chiar și un termen care explică de ce oamenii sunt atât de răi pe internet — se numește dezinhibiție emoțională. Atunci când sunt online, oamenii se simt mai protejați în spatele unui ecran. Nu există contact vizual, nu există feedback facial, nu există consecințe imediate în timp real. Din această cauză, simt că sunt mai puțin responsabili pentru ceea ce spun, ceea ce duce la o scădere semnificativă a empatiei lor.
El mai adaugă: „Dezinhibiția emoțională înseamnă că oamenii sunt mai predispuși să exprime gânduri sau emoții pe care, în mod normal, le-ar reprima în interacțiunile față în față. Devin mai direcți, mai impulsivi. Pot să răbufnească, să îi ia în derâdere pe alții, să trolleze – de obicei doar pentru a provoca o reacție. Iar atunci când și alții se alătură, se creează un fel de mentalitate de grup. Răutatea se răspândește rapid și nimeni nu vrea să își asume responsabilitatea.”
Când justificarea maschează responsabilitatea
„Atunci intervine detașarea morală. Oamenii își justifică acțiunile spunând lucruri de genul: «Am glumit doar», sau «N-am zis mare lucru», ori «Toți ceilalți au fost mult mai răi». Așa își minimalizează rolul, convingându-se că nu a fost ceva important sau că doar s-au luat după ceilalți”, explică Jeffrey.
El încheie: „Dar ironia este că majoritatea acestor oameni nu ar spune niciodată aceleași lucruri față în față, nu pentru că ar fi persoane diferite, ci pentru că prezența unui alt om le reamintește că vorbele lor au consecințe.
Gastroenterologii recomandă cele mai bune 8 alimente bogate în fibre pentru sănătatea intestinală
