În România, discuțiile despre perimenopauză sunt adesea limitate la dezechilibre hormonale și simptome fizice precum bufeurile sau tulburările de somn. Însă această etapă de tranziție, care poate începe chiar înainte de 40 de ani, este și o schimbare neurologică profundă.
Tot mai multe femei descriu episoade de „ceață mentală”, dificultăți de concentrare, uitări frecvente sau o sensibilitate crescută la stres. Aceste simptome nu sunt imaginare — ele au o bază biologică reală, legată de fluctuațiile estrogenului, care influențează direct funcțiile cognitive și echilibrul emoțional.
Pe rețelele sociale, termenul „meno-ceață” (traducerea liberă a „meno-fog”) a devenit viral, tocmai pentru că surprinde perfect acele momente de confuzie sau uitare care apar brusc și par inexplicabile.
Pentru multe femei din România, aceste simptome pot începe discret — poate cu pierderea cheilor, uitarea unor cuvinte simple sau dificultatea de a urmări o conversație. Într-un context în care responsabilitățile profesionale și familiale sunt intense, aceste schimbări pot fi frustrante și chiar îngrijorătoare.
Dar există și o veste bună: această perioadă poate fi o oportunitate unică de a susține și întări sănătatea creierului. Prin alimentație echilibrată, somn de calitate, mișcare regulată și gestionarea stresului, femeile pot contracara efectele neurologice ale perimenopauzei și pot păstra claritatea mentală pe termen lung.
În loc să ignorăm aceste semnale, e momentul să le înțelegem și să le abordăm cu grijă, empatie și informație corectă. Longevitatea cognitivă începe cu recunoașterea acestor transformări și cu decizii conștiente pentru sănătatea noastră mentală.
Schimbările cognitive din perimenopauză
Problemele cognitive sunt frecvente în perioada perimenopauzei și afectează semnificativ un număr mare de femei. Studiile arată constant că învățarea verbală și memoria verbală sunt funcțiile cognitive cel mai puternic afectate în această etapă. Cercetări recente sugerează că perimenopauza poate fi asociată și cu scăderi ale vitezei de procesare, atenției și memoriei de lucru.
Aceste dificultăți depășesc simpla uitare a numelor. Studiile longitudinale indică o diminuare clară a capacității de învățare și memorare verbală, iar dovezile emergente arată că și viteza de procesare, atenția și memoria de lucru sunt afectate. În plus, factori precum starea de spirit, calitatea somnului și bufeurile apar frecvent împreună cu simptomele cognitive și pot contribui la agravarea acestora.
Ce se întâmplă în creier?
Estrogenul nu este doar un hormon al sistemului reproducător — este un protector esențial al creierului. Acesta ajută celulele cerebrale să utilizeze glucoza (principala lor sursă de energie), susține formarea de conexiuni între neuroni și contribuie la reziliența și supraviețuirea acestora. De asemenea, estrogenul influențează în mod semnificativ sistemele de neurotransmițători responsabile de funcțiile cognitive, reglarea stării de spirit și flexibilitatea comportamentală — sisteme care devin vulnerabile odată cu înaintarea în vârstă și care sunt implicate direct în apariția bolii Alzheimer.
O fereastră de oportunitate pentru sănătatea creierului
În România, perimenopauza este adesea percepută ca o perioadă de declin — fizic, emoțional și cognitiv. Însă cercetările recente sugerează că această etapă nu este doar o tranziție dificilă, ci poate reprezenta un moment-cheie pentru intervenții benefice asupra sănătății creierului.
Specialiștii în sănătatea femeii subliniază că, deși perimenopauza aduce provocări reale, ea oferă și o șansă unică de a susține funcțiile cognitive pe termen lung. S-au făcut progrese importante în înțelegerea modului în care fluctuațiile hormonale afectează memoria, atenția și viteza de procesare, însă este nevoie de mai multă cercetare pentru a contura strategii clare de tratament și prevenție. Această „fereastră de oportunitate” poate fi valorificată printr-o abordare integrată: educație, monitorizare medicală, nutriție adaptată, mișcare și sprijin psihologic. Cu o intervenție timpurie și personalizată, femeile pot transforma această etapă într-un punct de relansare a sănătății cognitive, nu într-un declin inevitabil.
Potrivit ipotezei ferestrei critice, terapiile cu estrogen inițiate în perioada de tranziție hormonală — adică în perimenopauză sau imediat după instalarea menopauzei — pot avea efecte neuroprotectoare semnificative. Studiile arată că începutul precoce al terapiei hormonale poate susține sănătatea creierului, îmbunătățind funcțiile cognitive, menținând flexibilitatea neuronală și reducând riscul de afecțiuni neurodegenerative precum Alzheimer.
În schimb, inițierea tardivă a tratamentului, la ani distanță după menopauză, poate fi ineficientă sau chiar riscantă, crescând probabilitatea de declin cognitiv, boli cardiovasculare și pierdere de densitate osoasă.
Această teorie subliniază importanța momentului potrivit în abordarea terapiei hormonale. Nu este suficient să alegem tratamentul corect — trebuie să-l aplicăm la timpul potrivit, într-un cadru medical personalizat, cu monitorizare atentă și decizie informată.
Pentru femeile din România aflate în această etapă de tranziție, este esențial să discute cu medicii specialiști despre opțiunile disponibile, riscurile și beneficiile, astfel încât să valorifice această „fereastră de oportunitate” pentru sănătatea cognitivă și generală.
Ce poți face pentru sănătatea creierului tău?
- Protejează somnul: Odihna profundă și constantă este baza memoriei și clarității mentale.
- Fă mișcare zilnic: Exercițiile aerobice, antrenamentele de forță sau simpla plimbare stimulează circulația și reduc stresul.
- Hrănește-ți creierul: O dietă mediteraneană, bogată în verdețuri, fructe de pădure, omega-3 și grăsimi sănătoase susține funcțiile cognitive.
- Gestionează stresul: Respirația profundă, yoga, meditația sau timpul petrecut în natură reduc cortizolul și îmbunătățesc concentrarea.
- Folosește-ți mintea: Creierul e ca un mușchi — dacă nu-l folosești, îl pierzi. Învață ceva nou, citește, rezolvă puzzle-uri.
Perimenopauza nu trebuie să fie o perioadă de pierdere, ci una de reconstrucție și prevenție. Cu informație corectă și decizii conștiente, femeile din România pot transforma această etapă într-un moment de putere și claritate mentală.
Legătura ascunsă dintre momentul meselor și riscul de osteoporoză
