Muzica nu este doar o formă de artă — este o unealtă terapeutică cu efecte reale asupra corpului și minții. Studiile arată că ascultarea muzicii poate reduce nivelul de cortizol, îmbunătăți circulația, regla respirația și chiar modifica structura creierului în mod pozitiv. Iată cum funcționează acest fenomen și ce spun experții:
Ascultarea muzicii este adesea asociată cu relaxarea, dar cât de profund influențează ea sănătatea noastră? Studiul publicat în PLOS ONE a pornit de la o observație simplă: deși se crede că muzica reduce stresul, literatura științifică existentă este limitată și inconsecventă, din cauza unor probleme metodologice precum eșantioane mici sau lipsa unor factori de stres validați.
Obiectivul cercetării
Autorii și-au propus să depășească aceste limitări și să analizeze în profunzime efectele muzicii asupra răspunsului uman la stres, din patru perspective:
- Endocrină (hormoni de stres precum cortizolul)
- Autonomă (ritm cardiac, activitate nervoasă)
- Cognitivă (percepția stresului)
- Emoțională (anxietate, stare de bine)
Metodologie
60 de femei sănătoase (vârsta medie: 25 de ani) au fost expuse unui test standardizat de stres psihosocial, după ce au fost repartizate aleatoriu în una dintre cele trei condiții, înainte de test:
- Ascultarea muzicii relaxante („Miserere” de Allegri)
- Ascultarea sunetului apei curgătoare
- Repaus în liniște, fără stimulare acustică
Pentru toate participantele s-au măsurat repetat:
- Cortizolul salivar
- Alfa-amilaza salivară
- Ritmul cardiac
- Armonia sinusală respiratorie
- Percepția subiectivă a stresului și nivelul de anxietate
Ipoteza studiului a fost că ascultarea muzicii relaxante înainte de testul de stres va reduce răspunsul la stres în toți parametrii măsurați, comparativ cu celelalte două condiții.
Rezultate
- Cele trei condiții au prezentat diferențe semnificative în ceea ce privește răspunsul cortizolului la stres cu cele mai mari concentrații în grupul Muzica Relaxantă și cele mai mici în grupul Sunet Apă Curgătoare.
- După expunerea la stres, valorile de bază ale Alfa-amilazei salivară au fost atinse mult mai rapid în grupul Muzica Relaxantă decât în grupul Repaus.
- Nu s-au observat diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește ritmul cardiac sau măsurile psihologice.
Concluzie
Rezultatele indică faptul că ascultarea muzicii influențează sistemul psihobiologic de răspuns la stres. Muzica ascultată înainte de un factor de stres standardizat a avut un impact predominant asupra sistemului nervos autonom (prin recuperare mai rapidă), și într-o măsură mai redusă asupra răspunsului endocrin și psihologic.
Aceste concluzii contribuie la o mai bună înțelegere a efectelor benefice ale muzicii asupra corpului uman.
Obiceiuri care îți agravează anxietatea fără să îți dai seama
