Un medic neurochirurg atrage atenția asupra unor simptome frecvent trecute cu vederea, care pot semnala în mod precoce prezența unei tumori cerebrale. În general, pacienții ajung adesea la medic când simptomele sunt deja evidente — dar identificarea timpurie poate face diferența în tratament și prognostic.
Tumorile cerebrale reprezintă proliferări anormale de celule în sau în jurul creierului; ele pot fi benigne sau maligne, cu ritm de creștere mai lent sau mai agresiv. Deși unele simptome sunt binecunoscute (cefalee persistentă, crize epileptice, tulburări de vedere), acest neurochirurg subliniază cinci semne „ascunse” care merită atenție sporită:
Durere de cap persistentă, „diferită” față de altele Nu este vorba doar de o durere de cap ocazională, ci de una care apare frecvent, e progresivă, nu răspunde la tratamente obișnuite și simți că e altfel decât cele pe care le-ai avut de obicei.
Schimbări de vedere — vedere încețoșată, dublă sau pierderea vederii periferice Tumorile pot exercita presiune asupra structurilor vizuale sau pot afecta nervii oculari, astfel încât vederea poate fi afectată în mod insidios.
Modificări cognitive — pierderi de memorie, dificultăți de concentrare sau de găsire a cuvintelor Dacă observi că uiți frecvent lucruri recente, te blochezi când vrei să spui un cuvânt cunoscut sau ai probleme să urmărești un gând, aceste simptome ar putea reflecta afectarea zonei corticale sau a căilor neuronale.
Schimbări de dispoziție, iritabilitate neobișnuită sau depresie Tumorile care apasă pe regiunile lobului frontal sau celor limbice pot afecta personalitatea, reglarea emoțională și pot genera stări de anxietate, iritabilitate sau schimbări de comportament.
Crize epileptice sau amorțeli/neînțelegeri (bâlbâieli, parestezii) Chiar și un episod izolat de convulsie sau apariția de furnicături, amorțeli neobișnuite într-o parte a corpului poate fi semnal de alarmă. Chiar dacă par senzoriale, aceste manifestări merită investigații neurologice.
După cum subliniază neurochirurgul, multe persoane atribuie aceste manifestări stresului, suprasolicitării sau altor cauze mai puțin grave și amână consultul medical. Dar tocmai monitorizarea și evaluarea precoce pot „schimba totul”.
Mit sau adevăr? Durerea este o latură nefirească a îmbătrânirii
Ce trebuie să știe românii — interpretare, limitări și recomandări
Atenție la semnale ușor de ignorat, dar semnificative! În România, la fel ca în multe alte țări, oamenii pot neglija simptome care par minore, mai ales dacă apar sporadic sau intermitent. Astfel:
- Durerea de cap „altfel” poate fi pusă pe seama rutinei de muncă, efortului intelectual sau oboselii, dar merită observată dacă persistă.
- Problemele de memorie sau confuzie ușoară pot fi interpretate ca semne de stres sau îmbătrânire, nu ca potențiale semne neurologice.
- Schimbările de dispoziție sau iritabilitatea pot fi atribuite situațiilor sociale sau psihice cotidiene — și se evită deseori legătura cu creierul.
- Crizele epileptice sau furnicăturile pot fi minimalizate (de ex. „am dormit prost”, „credeam că e circulație slabă”) — ceea ce poate amâna diagnosticul.
Este important de reținut că niciun semn nu este, în sine, dovadă a unei tumori. Multe dintre aceste semne pot apărea și în alte afecțiuni neurologice, metabolice sau psihice. Dacă simptomele persistă, se agravează sau apar concomitent – trebuie consultat un medic neurolog sau neurochirurg. Evaluările pot include imagistică cerebrală (RMN, CT), teste neurologice etc.
Ce pot face oamenii pentru prevenție și detectare timpurie
- Fii atent la tiparele simptomelor! Ține un jurnal (ce apare, când apare, durata, ce agravează sau ce ameliorează). Observă dacă există o „evoluție”.
- Nu subestima semnele repetate. Un simptom care revine mai multe săptămâni / luni consecutiv merită investigat — chiar dacă pare comun sau nesemnificativ.
- Consult medical spre neurolog / neurochirurg. În cazul în care doctorul de familie consideră indicat, solicită recomandare la neurologie și evaluări de specialitate.
- Imagistică cerebrală, dacă e indicată. Dacă există suspiciuni, RMN-ul cerebral cu secvențe contrastate este una dintre investigațiile standard.Diagnosticul de suspicionare a unei leziuni cerebrale poate fi însoțit de anxietate — suportul psihologic este util.
Greșeala pe care o face toată lumea când are buze uscate. „De aceea ni se crapă şi mai tare”
