În continuarea proiectului de cercetare „Harta Longevității în România”, Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a finalizat un studiu genetic pilot, desfășurat pe un eșantion selectat din localitățile cu cea mai ridicată rată de longevitate din țară. Analiza, o premieră în România și în Europa de Sud-Est, a urmărit prin testări epigenetice raportul dintre influența genetică și impactul factorilor de mediu asupra procesului de îmbătrânire.
Studiul genetic pilot, realizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a utilizat determinări epigenetice, o metodă care măsoară modificările apărute în ADN de-a lungul vieții, pentru a evalua vârsta biologică a organismului. Spre deosebire de vârsta cronologică, adică numărul anilor împliniți, vârsta biologică reflectă starea reală de sănătate și ritmul de îmbătrânire al fiecărui individ. Aceste teste evidențiază modul în care stilul de viață și mediul influențează expresia genelor și oferă date despre riscul de boli, nivelurile de inflamație și ritmul de îmbătrânire.
Rezultatele obținute de Senatul Științific al Fundației în cadrul studiului arată că factorii de mediu au o influență mai mare decât predispozițiile genetice în determinarea longevității. Această concluzie este în concordanță cu studiile internaționale din domeniu, care confirmă că mediul, dieta, activitatea fizică, calitatea somnului și expunerea la poluare modelează în mod decisiv procesul de îmbătrânire, uneori chiar mai mult decât bagajul genetic moștenit.
În cadrul studiului epigenetic efectuat pe cei mai longevivi români au fost evidențiate cazuri în care vârsta biologică depășea vârsta cronologică, ceea ce indică un ritm accelerat al îmbătrânirii, precum și niveluri ușor crescute de inflamație, asociate stilului de viață și expunerii la factori externi.
Prin această cercetare, Senatul Științific aduce în premieră în România o abordare integrată de cartografiere a longevității și de evaluare genetică. Concluziile oferă o bază solidă pentru dezvoltarea unor politici de sănătate publică pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Proiectul de cercetare „Harta Longevității în România”, inițiat în 2024 de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a confirmat că mediul rural din zonele de deal și submontane din țară, prin condițiile naturale și stilul de viață tradițional, favorizează o îmbătrânire mai lentă, și, implicit, longevitatea. Conform datelor obținute în 2024, primele cinci localități cu cel mai mare procent de persoane cu vârsta de peste 85 de ani sunt Pardoși (județul Buzău), Cireșu (județul Mehedinți), Murgești (județul Buzău), Seaca de Pădure (județul Dolj) și Glăvile (județul Vâlcea).
