De ce unii oameni trăiesc peste 100 de ani, în timp ce alții se confruntă cu boli cronice la 50? Răspunsul ar putea sta nu doar în gene, ci și în felul în care organismul gestionează colesterolul, inflamația și bacteriile din intestin. Aceasta este concluzia expusă la București de dr. Mark Thomas McAuley, cercetător la University of Salford (Marea Britanie), în cadrul Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance.
Specializat în biologia evoluționistă a longevității, McAuley a explicat că modul în care corpul procesează grăsimile, în special colesterolul, ar putea fi unul dintre secretele duratei de viață. „În evoluție, micile modificări care au permis un metabolism mai eficient al lipidelor au avut efecte majore asupra sănătății și longevității. În esență, ne-au făcut să îmbătrânim mai lent decât rudele noastre primate”, a spus cercetătorul.
În prezentarea sa, el a arătatfelul în care microbiomul intestinal, comunitatea uriașă de bacterii și microorganisme care trăiesc în corpul nostru, interacționează constant cu metabolismul și sistemul imunitar. „Trăim într-un echilibru foarte fin cu aceste microorganisme. Ele influențează digestia, inflamația și chiar felul în care organismul gestionează stresul oxidativ. Schimbarea acestui echilibru, prin alimentație sau antibiotice, poate accelera îmbătrânirea”, a explicat McAuley.
Cercetătorul britanic consideră că longevitatea nu este un proces întâmplător, ci rezultatul unei coevoluții între biologia noastră internă și mediul în care trăim. A arătat că diferențele dintre oameni și alte specii vin și din capacitatea organismului uman de a regla mai bine inflamația cronică, principala cauză comună a bolilor cardiovasculare, neurodegenerative și metabolice.
„Dacă reușim să înțelegem mecanismele care mențin inflamația sub control, putem preveni bolile legate de vârstă înainte să apară. Longevitatea nu e despre a trăi mai mult, ci despre a trăi mai bine”, a subliniat McAuley.
El a prezentat și un model computațional dezvoltat împreună cu colegii săi de la University of Salford, care simulează interacțiunile dintre colesterol, microbiom și sistemul imunitar. Prin integrarea datelor biologice, modelul ar putea deveni un instrument de predicție a riscului de boli cronice. „Putem anticipa dezechilibrele cu ani înainte să se manifeste clinic, ceea ce înseamnă că medicina preventivă ar putea deveni mult mai precisă”, a spus cercetătorul.
În concluzie, mesajul mesajul cercetătorului a fost că îmbătrânirea este reversibilă în anumite privințe, iar soluția nu stă într-o pastilă miraculoasă, ci într-o mai bună înțelegere a modului în care corpurile noastre colaborează cu lumea microscopică din interior.
Congresul Internațional de Longevitate, desfășurat la Biblioteca Națională a României, a reunit experți de top din SUA, Marea Britanie, Suedia, Israel și Germania, care au discutat despre reprogramarea celulară, prevenția bolilor cronice și noile tehnologii ce pot adăuga ani sănătoși vieții.
Longevity Expo Forum Fest, ediția a III-a: Congresul Internațional de Longevitate
