VIITORUL MEDICINEI, LA BUCUREȘTI
Imaginați-vă un accident rutier grav, cu pierderi masive de sânge. Sau o operație extrem de complicată care poate epuiza chiar și rezervele de sânge. În loc să vă așteptați cu disperare o pungă de sânge compatibil, singura soluție medicală ar putea fi o simplă perfuzie dată la momentul potrivit, care să nu aibă nevoie de compatibilitate de grupă sanguină. Este visul medicinei de urgență: salvarea a milioane și milioane de oameni care, altfel, s-ar stinge din cauze perfect prevenibile. Cercetările recente arată că acest scenariu ar putea deveni realitate, în Japonia, în mai puțin de cinci ani. Până atunci, savantul japonez Hiromi Sakai, principalul autor al acestei inovații revoluționare, este așteptat la București, la începutul lunii decembrie.
Știința din spatele soluției
În centrul eforturilor susținute financiar de statul japonez și al cercetării în domeniul sângelui artificial universal, se află o echipă condusă de Prof. de Farmacologie Hiromi Sakai, profesor în cadrul Departamentului de Chimie al Universității Waseda din Nara. Profesorul Sakai este deținătorul a două doctorate – în chimia polimerică și, respectiv, știința medicală – și a condus Laboratorul de inginerie biochimică macromoleculară al universității sale, unde a studiat, la debutul carierei, proprietățile optice ale sângelui.
Eminentul profesor Hiromi Sakai, în legătură cu care se vorbește deja despre Premiul Nobel, va vizita România în calitate de invitat special al celei de-a noua ediții a Congresului Internațional al Studenților la Medicină din București – IMSCB 2025, desfășurat în parteneriat științific cu Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, la începutul lunii decembrie.
Implicații de neegalat, din punct de vedere logistic, economic și de siguranță.
Odată introdus în practica clinică, sângele artificial oferă un avantaj major de siguranță: nu este nevoie de compatibilitate de grupă sanguină. Practic, se creează o veritabilă transfuzie cu sânge universal, capabilă să elimine marile limitări ale transfuziilor: lipsa de rezerve, durata de viață redusă (doar 42 de zile), riscul de transmitere a bolilor infecțioase. Flacoanele de sânge artificial pot fi păstrate până la doi ani la temperatura camerei, iar transportul și distribuția ar fi mult simplificate. Sângele artificial este de asemenea extrem de sigur din punctul de vedere al bolilor infecțioase și nu are nevoie de refrigerare.
De la laborator la clinică: unde ne aflăm acum?
Cercetările japoneze privind sângele artificial au ajuns la studiile pe șoareci, care au confirmat siguranța și potențialul de transport al oxigenului al acestor celule artificiale înlocuitoare de sânge. Cu toate acestea, este un drum extra lung de parcurs. În iulie 2024, Universitatea de Medicină Nara a anunțat că un studiu clinic implicând sângele artificial va începe în martie 2025. Studiul va evalua siguranța și eficacitatea sângelui universal, cu speranța utilizării sale practice până în 2028. Dacă studiul va avea succes, Japonia ar putea fi prima țară din lume care ar avea sângele artificial pentru îngrijirea medicală în faza acută. Sângele artificial ar putea ajunge în spitale, centre de urgență, pe ambulanțe, chiar și în zone de conflict, unde accesul la rezerve sigure de sânge este limitat sau imposibil.
Latura umană: de ce contează acest lucru
În spitale, prioritatea este salvarea vieții pacientului. Dar, după ce ați depășit faza critică, începe o altă provocare: să vă asigurați că transfuziile de sânge folosite în timpul procedurilor critice nu sunt asociate cu efecte secundare pe termen lung. Când este vorba de salvarea vieților, nu există o cale de întoarcere. Dar, pe măsură ce medicina avansează, devine esențial să se asigure nu doar supraviețuirea, ci și calitatea vieții. Sângele artificial promite să depășească aceste dileme etice și logistice.
… de vieți omenești. Drumul de urmat implică însă efectuarea unor studii clinice necesare și implementarea de reglementări, dar viziunea este clară: scopul este extinderea de transfuzii de sânge universal, fără grupă. În prezent, în întreaga lume, donările de sânge sunt o problemă medicală și de organizare a milioane de oameni. Transplanturile, operațiile complexe, traumatismele și urgențele medicale de orice fel depind de rezervele de sânge. Un studiu britanic recent (2023) arată că în Japonia și în întreaga lume, nevoia de sânge va crește.
De ce contează pentru România?
Potrivit unui subiect de cercetare publicat recent, pentru România, necesitatea de a avea un stoc de sânge sigur și suficient este crucială. Deși 90% dintre români donează sânge, în mod regulat, doar 4% din populație donează, ceea ce nu asigură un stoc stabil. De asemenea, donarea de sânge este un act voluntar, caritabil, și necesită campanii de sănătate publică.
Participarea la o inițiativă globală de dezvoltare a înlocuitorilor de sânge, cum ar fi sângele artificial, este esențială pentru viitor. Prin urmare, IMSCB și Congresul Internațional al Studenților la Medicină din București (IMSCB 2025) oferă oportunități valoroase de a participa la această dezbatere.
Organizator: Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.
În plus, Târgul de Inovare este o oportunitate unică de a-i invita pe studenții la medicină și pe medici rezidenți să participe la o competiție de idei cu un premiu de 1000 de Euro pentru cea mai bună inovație.
Partea de cercetare: FDVDR și Secțiunea Longevity
Ideile din acest articol au o noutate remarcabilă. În parteneriat cu Societatea Studenților în Medicină din București, FDVDR lansează o nouă secțiune în cadrul congresului: Secțiunea Longevity & Healthy Aging Sciences. Această secţiune urmăreşte să prezinte cercetări și inovaţii de anvergură, oferindu-le studenților și medicilor rezidenți o platformă pentru a se implica activ în viitorul medicinei. Subiectul este unul extrem de actual la nivel global, iar faptul că Bucureştiul devine un spațiu de desfăşurare a unor dezbateri privind medicina longevității este o realizare care poziționează România ca lider de opinie în acest domeniu la nivel internațional.
De ce este importantă această secțiune?
Pentru că încearcă să rezolve o problemă a societății de astăzi: îmbătrânirea. Deși nu este o problemă strict românească, datele arată că în România 50% din populație este formată din persoane peste 45 de ani, iar speranța de viață crește. Pe măsură ce populația îmbătrânește, crește și necesitatea de îngrijire medicală. Dacă speranța de viață la naștere e de 80 de ani, dar speranța de viață sănătoasă e de 64 de ani, înseamnă că oamenii petrec 16 ani în boală. Medicina longevității vrea să reducă acest interval, îmbunătățind calitatea vieții.
Între promisiune și provocare
Chiar dacă disponibilitatea sângelui universal nu este un leac terapeutic universal pentru toate afecțiunile, este o direcție de cercetare promițătoare. Medicina longevității vrea să ofere o abordare personalizată a sănătății. Evenimente ca IMSCB 2025 oferă laboratoare de idei, aducând pe tinerii inovatori față în față cu profesioniștii din domeniu. Longevitatea este un subiect de viitor, iar IMSCB joacă un rol important, sprijinind această viziune.
Când vorbim despre viitorul medicinei, sângele artificial, longevitatea, celulele stem și inteligența artificială au un impact emoțional imediat. Dar dincolo de acest simbol, congresele de medicină și evenimentele științifice precum IMSCB 2025 sunt necesare pentru a promova dialogul și schimbul de idei între tinerii studenți și experți. Prin aceste dezbateri, putem naviga în complexitatea progresului medical.
Societatea Studenților în Medicină din București (SSMB)
- Societatea Studenților în Medicină din București (SSMB) este o organizație non-guvernamentală și non-profit dedicată studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. Societatea a fost fondată în 1971 și reunește peste 3.000 de membri. Misiunea ei este de a promova dezvoltarea științifică și profesională, precum și de a reprezenta interesele studenților.
- SSMB este una dintre cele mai vechi organizații studențești din România, este Membru Fondator al Federației Naționale a Asociațiilor Studenților la Medicină din România (FNASMR) și are o strânsă colaborare cu IFMSA (International Federation of Medical Students’ Associations).
- SSMB este dedicată să îmbogățească viața studențească, să creeze rețele profesionale și să faciliteze educația. Printre proiectele de succes se numără: Congresul Internațional al Studenților la Medicină din București (IMSCB), Campanii de Sănătate Publică și Sesiuni de comunicări științifice.
- Concursul în trecut (n.r. Congresul Naţional pentru Studenți și Tineri Medici) (CNSM), Congresul Internaţional al Studenților la Medicină din București (IMSCB) adună anual peste 700 de participanți și peste 100 de evenimente științifice per ediție. Anul acesta (n.r. 2025) evenimentul este și mai amplu.