Bucureștiul devine, între 3 și 7 decembrie, scena unuia dintre cele mai relevante evenimente dedicate medicinei contemporane și viitorului longevității umane. Congresul Internațional al Studenților de Medicină din București (IMSCB) reunește peste 850 de participanți din peste 20 de țări, fiind considerat deja, la nivel european, un punct de referință în educația medicală avansată. Ediția din acest an marchează o premieră absolută: integrarea oficială a științei longevității și a Medicinei 3.0 în cadrul unui congres medical studențesc de o asemenea anvergură în Europa Centrală și de Est.
Partenerul științific al ediției: Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României provoacă tinerii participanți să propună idei și lucrări inovatoare care explorează mecanismele prelungirii vieții sănătoase, prevenirea bolilor cronice și abordările emergente ale Medicinei 3.0, disciplina care combină biologia mecanistică, tehnologia digitală, epigenetica, datele multi-omice și inteligența artificială pentru a contura o nouă paradigmă în îngrijirea medicală. Cea mai valoroasă contribuție prezentată în cadrul Innovation Fair va fi premiată cu o bursă de 1.000 de euro. Evenimentul devine astfel un punct de întâlnire între generațiile de cercetători, mulți dintre invitați fiind considerați pionieri ai unor descoperiri care pot transforma radical tratamentele de mâine.
Printre personalitățile internaționale invitate este profesorul japonez Hiromi Sakai, creatorul sângelui artificial universal – o tehnologie considerată de comunitatea științifică globală ca fiind una dintre marile promisiuni ale Medicinei 3.0. Studiile din laboratoarele japoneze, susținute de statul nipon și coordonate de Sakai la Universitatea Waseda din Nara, au arătat că această formă de substitut sanguin nu necesită compatibilitate de grupă, poate fi păstrată până la doi ani la temperatura camerei și nu prezintă riscurile asociate transfuziilor tradiționale, precum transmiterea bolilor infecțioase.
Testele pe animale au confirmat capacitatea sângelui artificial de a transporta oxigen, iar Japonia se pregătește pentru primul studiu clinic pe oameni în martie 2025. Dacă rezultatele vor fi valide, utilizarea clinică ar putea fi introdusă până în 2028. Într-o lume în care, potrivit unui raport britanic publicat în 2023, cererea de sânge crește constant din cauza îmbătrânirii populației și a scăderii numărului de donatori, iar România se află într-o situație critică – doar aproximativ 4% din populație donează regulat sânge – un astfel de produs ar putea salva mii de vieți anual.
IMSCB 2025 aduce la București experți ale căror cercetări se află în centrul noii medicine. Printre ei, se numără profesorul Thomas Gasser, laureat al Breakthrough Prize 2024, premiu supranumit „Nobelul american”. Boala Parkinson afectează peste 10 milioane de persoane la nivel global, iar lucrările lui Gasser deschid direcții ce depășesc tratamentele simptomatice, explorând mecanisme moleculare care ar putea permite încetinirea degenerării neuronale sau chiar prevenția bolii.
Alți invitați de marcă includ profesoara suedeză Pernilla Dahm Kähler, care a realizat primul transplant robotic de uter din lume, o intervenție ce redefinește medicina reproductivă, și profesorul Thamara Perera, specialist în transplant hepatic pentru organe considerate inițial neviabile – un domeniu crucial în contextul crizei globale de organe, unde disponibilitatea organelor este mult sub necesarul real.
Pe lista experților se află și chirurgi specializați în traumatologie și medicină de război, precum dr. Hani Al-Qadhi, a căror experiență devine tot mai relevantă într-un context geopolitic fragil, unde medicina trebuie să răspundă rapid unor situații extreme.
În paralel cu prelegerile invitaților internaționali, Senatul Științific prezintă în cadrul Scientific Fair proiectele dezvoltate în România, care marchează primele demersuri sistematice în direcția unei științe aplicate a longevității. Printre acestea se numără „Harta Longevității”, primul studiu național dedicat evaluării sănătății active a populației românești și inovații din zona alimentației funcționale, precum pâinea cu efecte anti-aging validată în laborator.
Contextul este favorabil: potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până în 2050, populația globală de peste 60 de ani va ajunge la 2,1 miliarde, ceea ce impune dezvoltarea unor modele medicale sustenabile. În România, datele Institutului Național de Statistică arată că peste 50% din populație are deja peste 45 de ani, iar diferența dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă depășește 15 ani – un decalaj pe care medicina longevității își propune să îl reducă prin intervenții timpurii, predictive și personalizate.
IMSCB devine un spațiu de dialog între generațiile de cercetători care definesc medicina de azi și tinerii care o vor practica mâine. Prezența unor experți de talie mondială și introducerea oficială a științei longevității în cadrul congresului transformă Bucureștiul într-un nod al Medicinei 3.0 – o medicină a datelor, a tehnologiei, a biologiei avansate și, mai ales, a vieții sănătoase trăite mai mult timp.
Două volume de colecție: „Istoria universală” de Ioan Slavici
