Chiar dacă astăzi, în peisajul medical, longevitatea este adesea asociată cu tratamente avansate și schimbări radicale, Dr. Anca Hâncu ne amintește că sănătatea începe cu alegeri mici, repetitive și conștiente. Medicul nutriționist care a transformat prevenția într-un principiu de viață ne vorbește despre puterea rutinei, despre impactul emoțiilor asupra alimentației, despre beneficiile mersului pe jos și despre importanța hidratării și a gândirii pozitive în lupta cu îmbătrânirea.
Cu o voce calmă și pragmatică, Dr. Hâncu nu promite soluții magice, ci propune o reîntoarcere la firesc: mese regulate, obiceiuri sustenabile, eliminarea exceselor — și, mai presus de toate, perseverența pașilor mici, pe care corpul îi va recunoaște și îi va transforma în vitalitate. În acest interviu pentru Longevity Magazine, explorăm împreună cele mai accesibile dar subestimate obiceiuri care pot prelungi viața — fără restricții drastice, fără rețete complicate, ci cu respect pentru corp, emoție și ritm.
Doamna doctor, care este primul pas concret pe care cineva ar trebui să-l facă pentru a trăi mai mult și mai sănătos?
Primul pas este dezvoltarea conștientizării comportamentelor zilnice. Este esențial să identificăm obiceiurile benefice și să le repetăm constant, minimizând în același timp greșelile alimentare și micile scăpări. Longevitatea nu se bazează pe schimbări dramatice, ci pe continuitatea alegerilor corecte.
Dacă ar fi să eliminăm un singur aliment din dietă pentru o viață lungă, care ar fi acela?
În prezent, ne concentrăm mai mult pe tipare alimentare și sinergia dintre alimente, nu pe nutrienți izolați. Cu toate acestea, dacă ar fi să aleg un aliment lipsit de valoare nutritivă, care înlocuiește frecvent legumele în dietă, aș opta pentru cartofii prăjiți. Aceștia conțin acroleină — o substanță potențial cancerigenă, rezultat al procesului de prăjire la temperaturi înalte. În plus, aș recomanda limitarea alimentelor ultraprocesate și a alcoolului.
Cât de important este să avem mese regulate în comparație cu alimentația intuitivă?
Organismul poate ajunge să mănânce intuitiv în mod corect dacă este antrenat printr-un ritm alimentar structurat. De exemplu: micul dejun între orele 7–9, prânzul între 12–14 și cina între 18–20. Un corp obișnuit cu un orar constant va începe să solicite natural hrana în acele intervale, ceea ce favorizează reglarea hormonală și digestia optimă.
Ce ne transmit poftele alimentare? Sunt indicii ale unor carențe sau au cauze emoționale?
Poftele alimentare pot avea cauze biologice, cum ar fi deficitul de nutrienți, dar și cauze emoționale. Pofta de dulce poate semnala o insuficiență de proteine la masa anterioară sau o stare de singurătate. Pofta de alimente sărate poate fi asociată cu dezechilibre electrolitice. În multe cazuri, poftele apar în contextul unui consum alimentar compulsiv generat de stres.
Este postul intermitent potrivit pentru toată lumea sau trebuie adaptat individual?
Studiile recente arată că restricționarea ferestrei alimentare — de exemplu, un interval de 12–14 ore fără aport caloric — poate fi eficientă pentru reglarea metabolică. Totuși, metoda trebuie personalizată în funcție de starea de sănătate, de obiectivele individuale și de preferințele alimentare. Variantele optime includ reducerea aportului caloric în a doua parte a zilei și păstrarea celor trei mese principale.
Cum influențează hidratarea procesul de îmbătrânire?
Apa este un element vital. Deshidratarea cronică contribuie la declin cognitiv, la accelerarea procesului de îmbătrânire celulară și la apariția disfuncțiilor metabolice. O hidratare adecvată susține funcțiile cerebrale, elasticitatea pielii și detoxifierea naturală a organismului.
Cum influențează stresul longevitatea și ce metode de gestionare recomandați?
Stresul are un impact profund asupra sănătății — contribuie la agravarea bolilor existente și este implicat în mecanismele de apariție a unor forme de cancer. Menținerea armoniei între minte, corp și emoții este esențială. Metode eficiente de gestionare includ activitatea fizică moderată, tehnicile de respirație, meditația și implicarea în activități care aduc satisfacție personală și emoțională.
Este adevărat că obiceiuri simple, precum mersul pe jos zilnic, pot genera beneficii majore?
Absolut. Mersul pe jos are efecte pozitive atât asupra sistemului cardiovascular, cât și asupra sănătății mintale. Este o formă accesibilă de activitate fizică care reduce nivelul de stres, susține mobilitatea și are un impact semnificativ asupra longevității.
Care sunt cele mai subestimate obiceiuri pentru o viață lungă și sănătoasă?
Activitatea fizică este esențială, însă în România, peste 70% dintre adulți au un stil de viață sedentar. De asemenea, subestimăm efectele nocive ale fumatului și ale consumului regulat de alcool — factori care influențează direct speranța de viață și calitatea acesteia.
Noi putem obține toți nutrienții din alimentație sau sunt necesare suplimente?
În cazul unei persoane sănătoase, o alimentație variată și echilibrată poate acoperi majoritatea nevoilor nutriționale. Totuși, în contextul stresului cronic, absorbția unor nutrienți, precum magneziul, poate fi afectată. În cazul unor patologii, suplimentele pot fi utile, dar administrarea lor trebuie făcută în baza unei evaluări medicale.
La câte ore înainte de culcare ar trebui să încetăm alimentația?
Ideal ar fi să lăsăm un interval de cel puțin 2 ore între ultima masă și ora de culcare. Astfel, susținem digestia, somnul profund și refacerea organismului pe timpul nopții.
Cum contribuie gândirea pozitivă și echilibrul emoțional la sănătatea fizică?
Gandirea pozitiva creează realitatea pe care o construim. Gandind pozitiv, dar realist avem mai multă putere să depșsim obstacolele și să ajungem acolo unde ne dorim. Gândirea pozitivă influențează modul în care gestionăm provocările zilnice și capacitatea de a ne adapta. O atitudine realist-optimistă stimulează motivația, susține reziliența și are efecte benefice asupra sănătății cardiovasculare și imunitare.
Care este cel mai important test medical pe care ar trebui să-l facă orice persoană, indiferent de vârstă?
Recomand efectuarea periodică a analizelor de sânge de rutină, dar și evaluarea compoziției corporale — care oferă informații relevante despre masa musculară, masa grasă, hidratare și riscul metabolic.
Un singur sfat pentru cineva care vrea să trăiască mai mult și mai bine, fără schimbări radicale?
Fără îndoială: perseverența în pașii mici. Schimbările constante, chiar dacă discrete, construiesc în timp o fundație solidă pentru longevitate și bunăstare.
