Măslinele sunt cultivate de mai bine de 6.000 de ani în regiunile mediteraneene. Cel mai bătrân măslin din lume este situat pe insula grecească Creta. Are mai bine de 1.000 de ani. Nemuritorul măslin este pregnant prezentat în mitologia greacă, deoarece simbolizează victoria, pacea și longevitatea. Mulți cretani prețuiesc nespus puterea de vindecare a măslinelor și a uleiului de măsline și le consideră medicament pentru aproape orice boală. La rândul ei, știința secolului nostru a demonstrat că măslinele sunt unul dintre alimentele cu cele mai puternice proprietăți terapeutice – un superaliment. Există din ce în ce mai multe cercetări care înglobează dimensiunile medicinale ale măslinelor.
Conceptul de superaliment este din ce în ce mai folosit de nutriționiști, bucătari și iubitori de viață sănătoasă, dar nu există o definiție oficială a acestui termen. În general, când se vorbește despre superalimente, se face referire la anumite alimente cu proprietăți nutritive excepționale. Acestea sunt cunoscute pentru conținutul ridicat de vitamine, minerale și antioxidanți, dar și fibre, flavonoide și grăsimi sănătoase. Fiecare superaliment are proprietățile sale, în funcție de conținutul său nutrițional, dar, de regulă, se consideră că acestea au un impact pozitiv asupra sănătății.
Exemple de superalimente sunt leguminoasele, quinoa, broccoli, curcuma, ghimbirul, avocado, uleiul de măsline extravirgin și, desigur, măslinele, toate aceste roade ale pământului fiind vedete ale dietei mediteraneene.
Concluziile unui studiu științific derulat de Dr. Anna Boronat Rigol, profesor al Universității din Barcelona, și echipa sa, intitulat Compuși fenolici ai uleiului de măsline. Activitate împotriva declinului cognitiv asociat vârstei, și încheiat în 2023, sugerează că măslinele conțin componente despre care s-a demonstrat că au un aport la sănătatea creierului, a inimii și vasculare, la reducerea riscului de cancer, la pierderea în greutate, la creșterea longevității și multe altele.
Măslinele au al doilea cel mai mare conținut de grăsimi sănătoase, majoritatea mononesaturate, dintre toate fructele. Studiul echipei de cercetători de la Universitatea din Barcelona arată că o dietă bogată în acizi grași mononesaturați are efecte benefice asupra factorilor de risc cardiovascular. Aceste efecte includ scăderea colesterolului LDL, scăderea tensiunii arteriale și îmbunătățirea sensibilității la insulină. Ca urmare, aportul alimentar mai mare de acizi grași mononesaturați este asociat cu un risc mai scăzut de mortalitate prin boli cardiovasculare și mortalitate totală.
Consumul de măsline crește nivelul sanguin de glutation7, un antioxidant ale cărui funcții includ repararea ADN-ului, susținerea funcției imunitare și transportul mercurului din creier. Ca un beneficiu suplimentar, măslinele sunt un aliment fermentat care stimulează sănătatea microbiomului și a sistemului digestiv. Alimentele fermentate oferă activități antioxidante, antimicrobiene, antifungice, antiinflamatorii, antidiabetice și antiaterosclerotice, se mai desprinde din concluziile cercetătorilor spanioli conduși de prof. dr. Boronat Rigol, reputat cercetător biomedical specializat în nutriție umană.
Consumul recomandat de măsline
În timp ce ajută la combaterea anemiei datorită conținutului lor de fier, măslinele pot fi aperitivul perfect datorită conținutului scăzut de calorii și al aportului lor mare de fibre, care le face perfecte pentru includerea în dietele de slăbit.
Deși sunt sărace în calorii, consumul excesiv de măsline poate duce la un aport ridicat de grăsimi și sare. Pentru a vă menține aportul de grăsimi saturate în limitele recomandate, cel mai bine este să vă limitați aportul la 56-84 grame – aproximativ 16-25 de măsline mici sau medii pe zi, sugerează nutriționiștii.
Consumul excesiv de măsline poate interacționa cu anumite medicamente, cum ar fi cele pentru reglarea tensiunii arteriale sau a glicemiei. De aceea, se recomandă consultarea medicului înainte de a le include frecvent în dietă, mai ales dacă sunt acompaniate de suplimente alimentare.
