Un IQ ridicat la o vârstă fragedă crește probabilitatea de a beneficia de o viață lungă și sănătoasă. Acest avantaj nu se datorează, însă, geneticii. Abilitățile cognitive nu sunt statice – începerea școlii cât mai devreme în viață, o educație îndelungată și activitatea fizică sunt cele mai bune pentru antrenarea creierului.
Posesorii unui IQ apreciabil fac mai multă mișcare, sunt mai sănătoși, mai bogați, mai în formă, au rate mai mici de boli mintale și, ca bonus de… performanță, trăiesc mai mult decât majoritatea. Pare că cei cu un nivel ridicat de inteligență au câștigat premiul cel mare la loteria vieții… Dar este asta doar o chestiune de noroc? Știința contrazice astăzi ceea ce se credea până nu demult despre inteligență…
Inteligența prezice succesul
Dr. Torkel Klingberg este profesor de neurologie la Institutul Karolinska, din Stockholm, și studiază modul în care diverse circumstanțe – genele, condițiile socioeconomice și durata educației – pot influența modul în care se dezvoltă abilitățile cognitive umane. „Inteligența poate prezice succesul – cum se va descurca o persoană la școală, cel fel de loc de muncă va avea, ce venituri va câștiga și ce grad de satisfacție va obține în viață“, spune prof. Klingberg.
Până nu de mult, obișnuiam să ne gândim la inteligență ca fiind înnăscută și oarecum stabilă. Însă, acum, tot mai multe studii arată că, în cazul inteligenței, nu este vorba doar despre moștenirea genetică. A devenit clar că timpul pe care îl petrecem pe băncile școlii este foarte important. „Dar alegi o educație lungă pentru că ești inteligent sau educația îți îmbunătățește inteligența? Trebuie să aflăm cauzalitatea, iar cercetarea a făcut multe progrese în acest domeniu”, explică prof. Klingberg.
Corelația dintre inteligență și durata de viață
În 1905, psihologul francez Alfred Binet a inventat primul test de inteligență, destinat inițial identificării elevilor cu dificultăți de învățare. În Suedia, scala Wechsler este utilizată pentru a genera IQ-ul (coeficientul de inteligență) unei persoane. Scala Wechsler testează abilitățile numerice, spațiale și verbale ale individului. Pentru examinarea copiilor cu diagnostice neuropsihiatrice sau dizabilități intelectuale, se utilizează Testul de Inteligență Wechsler pentru Copii, care măsoară IQ-ul pe baza celor patru abilități cognitive: funcția verbală, funcția perceptivă, memoria de lucru și viteza.
Știm acum, datorită cercetărilor recente, că există o corelație inversă între inteligența ridicată, pe de o parte, și boala și moartea, pe de alta. Dacă mergem mai departe și comparăm 25% dintre persoanele cu cea mai mare inteligență, cu 25% dintre persoanele cu cea mai scăzută inteligență, acestea din urmă prezintă un risc dublu de a muri prematur.
„Cu cât inteligența este mai mare, cu atât riscul de a te îmbolnăvi și de a muri prematur este mai mic. Această corelație se aplică pe întreaga scală a inteligenței“, spune Anton Lager, cercetător în domeniul sănătății publice la Departamentul de Sănătate Publică Globală al Institutului Karolinska. –
„Dar nu este ca și cum oamenii bogați ar fi mai sănătoși pentru că sunt inteligenți. Sunt mai sănătoși pentru că, în general, au orizonturi mai largi, oportunități multiple, venituri mai mari, locuri de muncă mai satisfăcătoare și locuiesc în zone mai bune.“
Inteligența se poate schimba
Interesul lui Anton Lager pentru IQ se concentrează pe relația dintre sănătate, clasă socială și inteligență – iar cercetarea sa a fost declanșată când a aflat despre un studiu care l-a șocat. Psihologul american Linda Gottfredson sugerase într-un studiu pe care l-a condus că oamenii din clasa muncitoare mureau mai devreme decât cei din clasa de mijloc din cauza inteligenței mai scăzute.
„Mi s-a părut îngrozitor, mai ales c, la vremea aceea, se considera că inteligența este înnăscută și stabilă. Dar subiectul a devenit baza tezei mele de doctorat. Acum pot afirma că ceea ce face ca legătura dintre clasă socială, inteligență și sănătate să fie atât de interesantă este faptul că inteligența poate fi influențată“, spune Lager. În concluzie, nu numai la naștere avem șansa de a câștiga la loteria IQ.
Faptul că creierul poate fi modelat și dezvoltat pe baza a ceea ce experimentăm l-a fascinat pe Torkel Klingberg mult timp. „Cercetătorii norvegieni au dovedit că doi ani suplimentari de școală cresc IQ-ul unui copil cu aproximativ un punct. Când Norvegia a introdus școlarizarea prelungită, măsura a fost implementată în câte o regiune pe rând, ceea ce a facilitat compararea modului în care s-a dezvoltat IQ-ul elevilor de aceeași vârstă, în funcție de durata studiilor.“ Introducerea învățământului obligatoriu de nouă ani în Suedia a demonstrat același efect într-un studiu ulterior realizat de Anton Lager.
Educația crește IQ-ul
Efectul școlarizării asupra IQ-ului a fost dovedit în mai multe moduri, de exemplu prin compararea copiilor născuți la începutul anului, cu cei născuți spre sfârșitul anului.
„Comparând numărul de luni petrecute la grădiniță de la naștere, se poate observa că școlarizarea influențează inteligența și memoria de lucru mai mult decât vârsta cronologică”, a mai arătat Lager.
Studiile arată, de asemenea, că persoanele monitorizate timp de 20 de ani, începând cu vârsta de 12 ani, au dobândit un IQ cu atât mai mare cu cât educația lor a fost mai îndelungată.
Dar ce rol joacă genele și mediul în școlarizarea de succes și în oportunitățile de a-ți dezvolta inteligența? Într-un studiu publicat recent, efectuat pe sute de copii, Torkel Klingberg și colegul său Bruno Sauce au analizat modul în care genele influențează dezvoltarea memoriei de lucru, parțial în concordanță cu înaintarea în vârstă a copiilor și parțial în funcție de cât de multă instruire a memoriei de lucru primesc aceștia.
„Memoria de lucru a crescut nu numai odată cu vârsta, ci și odată cu educația. Aceleași gene au influențat atât educația, cât și dezvoltarea. Acest lucru indică, de asemenea, faptul că dezvoltarea intelectuală a copiilor este în mare măsură un efect al educației”, spune Torkel Klingberg.
Este mai ușor la vârste fragede
Încă nu se cunoaște până la ce vârstă se mai poate îmbunătăți IQ-ul, dar cert este că, deocamdată, nu prea s-a dovedit că îl mai poți crește ca adult de vârstă mijlocie sau ca vârstnic. În aceste din urmă cazuri, ar putea fi vorba doar despre menținerea abilităților și competențelor dobândite până atunci.
„Inteligența se formează în mare parte în prima jumătate a vieții, când suntem școlari, liceeni și studenți. Dacă atunci când erai tânăr, ai obținut rezultate bune la teste de inteligență sau testări pentru diverse domenii cognitive, îți vei menține abilitățile pe măsură ce îmbătrânești“, spune Erika Jonsson Laukka, cercetător la Centrul de Cercetare a Îmbătrânirii Karolinska. – „Inteligența cristalizată (suma cunoștințelor, abilităților și experiențelor dobândite de-a lungul vieții, inclusiv prin educație și antrenament) poate rămâne intactă până la 80 de ani.“
Inovațiile și strategiile dr. Torkel Klingberg elimină decalajul dintre neuroștiințe și pedagogie. El a dovedit că inteligența și memoria de lucru nu sunt trăsături fixe, predeterminate. Dr. Klingberg este autorul aplicației de învățare Vektor, introdusă cu succes în 30 de țări din întreaga lume. Cu ajutorul Vektor, copiii nu numai că își îmbunătățesc memoria de lucru și capacitățile de concentrare, dar își ameliorează considerabil și capacitățile la matematică. În studiile efectuate, 14 ore de instruire dedicată cu Vektor au echivalat cu un an de predare în sala de clasă.
