Pe 11 noiembrie, Bucureștiul găzduiește un eveniment fără precedent în Europa de Sud-Est – Congresul Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Sara Hägg, profesor la prestigiosul Karolinska Institutet din Suedia – una dintre instituțiile care acordă anual Premiul Nobel pentru Medicină – vine pentru prima dată în România pentru a vorbi despre un subiect cu implicații uriașe: cum se măsoară vârsta biologică și ce înseamnă, de fapt, să îmbătrânești. În cadrul Congresului Internațional de Longevitate, care va avea loc la Bibloteca Națională a României, Sara Hägg va prezenta evoluția biomarkerilor epigenetici – indicatori care permit estimarea vârstei biologice și evaluarea riscului de boală înainte de apariția simptomelor. Ea este una dintre personalitățile care au pus bazele epigeneticii aplicate longevității, adică a capacității de a citi în ADN ritmul real în care îmbătrânește organismul uman.
În laboratoarele conduse de Sara Hägg, cercetătorii au creat biomarkeri epigenetici – instrumente care permit să „citim” direct pe ADN ritmul real al îmbătrânirii. Nu vorbim despre câți ani ai pe buletin, ci despre câți ani au celulele tale, despre cât de repede se degradează organismul, cum reacționează la stres, stil de viață, dietă sau somn. În cercetările sale de lungă durată, realizate pe mii de persoane și, mai ales, pe perechi de gemeni observați pe perioade îndelungate, Sara Hägg a urmărit mici modificări chimice care apar în timp la nivelul ADN-ului și care nu schimbă genele în sine, ci felul în care acestea se activează sau se opresc, în funcție de stres, dietă, somn, stil de viață sau mediul în care trăim. Aceste modificări se numesc „metilări epigenetice” și pot fi imaginate ca niște note scrise pe marginea unei cărți care influențează modul în care o înțelegi. Dacă genetica îți oferă alfabetul cu care ești construit, epigenetica arată ce poveste se scrie, de fapt, în organismul tău. Folosind modele matematice și algoritmi, echipa ei a transformat aceste semne în instrumente numite „ceasuri epigenetice”, care pot arăta cu o exactitate surprinzătoare ce vârstă are organismul tău din interior, indiferent ce arată buletinul.
Această descoperire este importantă pentru că demonstrează, pentru prima dată la scară largă, că două persoane cu aceeași vârstă pot avea stări biologice complet diferite: una poate avea un organism tânăr și rezilient, cealaltă poate prezenta semne de uzură accelerate. Mai mult, cercetările ei au arătat că această vârstă biologică nu este fixă, ci poate fi influențată – nu suntem „scriși” definitiv de genele moștenite, ci modul în care trăim poate încetini sau accelera îmbătrânirea. Această schimbare de perspectivă a fost adoptată în întreaga lume, iar astăzi biomarkerii epigenetici dezvoltați pe baza studiilor coordonate de Sara Hägg sunt folosiți în clinici, în cercetarea farmaceutică, în medicina preventivă și în centrele care dezvoltă programe personalizate pentru menținerea sănătății pe termen lung.
Tema pe care o va prezenta la București: „Îmbătrânirea biologică umană: ce știm și ce urmează” – nu este doar o expunere teoretică, ci o invitație la schimbarea modului în care înțelegem sănătatea: dacă putem măsura îmbătrânirea, atunci o putem preveni, ajusta și influența în timp real, cu pași concreți și cu rezultate urmărite obiectiv.
Alături de Sara Hägg, pe scena Congresului Internațional de Longevitate vor urca cercetători și lideri științifici din cele mai influente centre universitare din lume. Printre aceștia se numără: Patrick Paine (Harvard Medical School), João Pedro de Magalhães (Universitatea din Birmingham, cunoscut pentru studiile despre balena de Groenlanda și șobolanul-cârtiță golaș), și Mark Tomás McAuley și Amy Morgan (University of Salford), care cercetează legăturile dintre inflamație, metabolism și epigenetică. Dimensiunea de inovație terapeutică este reprezentată de Aubrey de Grey, unul dintre cei mai influenți promotori ai teorii rejuvenării biologice, și de Luisa Baca (National Institute on Aging, SUA), specialistă în mecanismele prin care îmbătrânirea modifică ritmul cardiac. Componenta clinică și algoritmică este completată de Raghav Sehgal (Yale), cu modele multi-sistemice ale îmbătrânirii, iar partea de politici publice și etică de Ilia Stambler și Alexander Tietz-Latza, promotori ai dreptului la longevitate sănătoasă ca parte a drepturilor omului.
Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea aduce la București cercetarea de frontieră în domeniul longevității, într-un moment în care știința demonstrează că vârsta biologică poate fi măsurată, iar procesul de îmbătrânire poate fi influențat. România se află în poziția de a integra perspectiva longevității sănătoase în strategiile naționale prin intermediul Congresului Internațional de Longevitate, care va avea loc marți, 11 noiembrie, la Biblioteca Națională a României.
