„Frumusețea este adevăr, adevărul este frumusețe. / Asta este tot ce știi pe Pământ și tot ce trebuie să știi.” – sunt versurile cu care poetul romantic englez John Keats își încheia, în 1819, una dintre celebrele sale ode. Poate părea surprinzător, dar frumusețea este mai importantă pentru noi decât ne dăm seama. Cât de mult ne place ceva și cât de frumos ni se pare poate avea un efect convingător asupra experienței și comportamentului nostru. Cercetările arată că atunci când privim frumosul, indiferent cum ar fi întruchipat – fie că este vorba de o persoană, un peisaj, un tablou, un ceainic sau un cățeluș – îi atribuim o mulțime de efecte pozitive, cum ar fi autenticitatea, adevărul, inocența și eficiența. În prezența lucrurilor frumoase, simțim o gamă largă de emoții – fascinație, surpriză, uimire, sentimente de transcendență și admirație. Experiența estetică oferă o evadare din experiențele practice de zi cu zi și construiesc momente de fericire.
Frumusețea reiese din diferite proprietăți ale lucrului iubit. Sigur, deși există un anumit grad de subiectivitate în ceea ce ne place – nu iubim toți aceleași lucruri -, când vine vorba de frumusețe, există câteva însușiri bine stabilite care contează. Acestea includ anumite proprietăți ale obiectului în sine, cum ar fi proporția, simetria și curbura, precum și relația dintre obiect și privitor, inclusiv gradul de familiaritate. Un principiu general acceptat care explică ceea ce ne place este teoria fluenței procesării: cu cât este mai ușor să înțelegem ceva, cu atât ne place mai mult.
Estetica contează!
Dar de ce dăm frumuseții o importanță atât de mare? De ce nu preferăm o abordare utilitară și de ce nu apreciem funcționalitatea mai întâi de toate? Simplu spus, pentru că estetica / frumusețea contează, iar acest lucru se vede în comportamentul și performanța noastră.
Ne înconjurăm cu lucruri care ne plac, obiecte care sunt atrăgătoare ochiului și care ne furnizează emoție și plăcere. Emoțiile estetice sunt, de obicei, căutate și savurate. Accentul se pune pe plăcerea care apare din actul de a face ceva, mai degrabă decât pe atingerea unui obiectiv personal suprem. Totuși, ele pot contribui la reglarea dispoziției. De exemplu, mergem adesea la film sau la spectacole muzicale cu așteptarea de a experimenta o îmbunătățire emoțională. Frumusețea percepută sporește competența socială și intelectuală atribuită subiectiv oamenilor.
Judecata estetică
Emoțiile estetice sunt influențate de judecata estetică. Expresia „frumusețea este în ochii privitorului“, atribuită scriitoarei irlandeze Margaret Wolfe Hungerford, a evadat din cel mai cunoscut roman al său pentru ca mai târziu, la un secol și jumătate distanță, să fie validată de știință. Oamenii nu sunt în acord cu privire la o mare parte din ceea ce consideră frumos, urât sau emoționant din punct de vedere estetic, pentru că subiectivismul domnește. Familiaritatea, în schimb, joacă un rol puternic în modelarea gusturilor noastre estetice. „Expunerea repetată la ceva ce considerăm că este frumos crește gradul în care acel ceva ne place. În cele din urmă, gustul estetic devine parte a identității noastre, iar schimbările preferințelor pot fi privite ca schimbări de identitate.“, afirmă dr. Irene Reppa, profesor de Psihologie la Swansea University din Țara Galilor.
Emoțiile estetice pot provoca răspunsuri fiziologice puternice, inclusiv creșterea ritmului cardiac, a conductanței pielii, lacrimi, frisoane și pielea de găină, arată o serie de cercetări. Intensitatea implicării emoționale este în sine un factor cheie pentru plăcerea estetică.
Noutate vs. Familiaritate
„Un obiect plăcut din punct de vedere estetic necesită un echilibru între noutate și familiaritate. Obiectele atractive din punct de vedere estetic sunt inedite și unice. Cu toate acestea, prea multă noutate poate duce la confuzie. Acest lucru ar putea explica de ce amatorii de pictură nu preferă compozițiile abstracte.“, explică, în continuare, prof. Reppa.
De asemenea, tindem să perseverăm mai mult cu lucrurile care ne plac. Tindem să credem că lucrurile frumoase vor funcționa mai bine și vor fi mai ușor de învățat și de utilizat. Și uneori avem dreptate. Însă estetica poate influența și performanța în sarcinile în care eficiența – viteza și precizia – contează. Chiar și atunci când nu suntem conștienți de acest lucru.
Estetica poate învinge tristețea
Am observat cu toții că, în cele mai multe dintre cazuri, magazinele își selectează cu atenție muzica, obiectele de decor și parfumul specific, știind că ambianța ne poate influența comportamentul de cumpărare. Un studiu recent, condus de prof. dr. Irene Reppa, arată cum și de ce funcționează acest lucru.
„Le-am creat participanților o dispoziție pozitivă sau negativă, după caz, lăsându-i să asculte o piesă muzicală veselă, respectiv, tristă în timp ce își citeau o listă de afirmații în ton cu melodia. Apoi le-am cerut să finalizeze o sarcină de căutare cronometrată. Cercetările anterioare arătau că stările negative ne pot afecta negativ performanța. Persoanele aflate într-o dispoziție pozitivă au găsit pictogramele atrăgătoare mai ușor decât pe cele neatractive. Acest beneficiu, însă, a apărut și în cazul participanților aflați într-o dispoziție negativă, dar cu o mică întârziere. Am concluzionat că stimulii atrăgători trebuie să fie inerent recompensatori, atractivitatea estetică ajutând la depășirea efectelor negative ale stării negative asupra performanței – adică, atractivitatea poate învinge tristețea.“ – a explicat prof. Reppa.
Se pare că o dispoziție pozitivă ne face mai predispuși să interacționăm cu lucruri frumoase. Dar chiar și într-o dispoziție negativă, obiectele atrăgătoare sunt susceptibile să capteze atenția și să influențeze comportamentul – atâta timp cât rămânem expuși la ele suficient de mult timp.
Bunăstare psihologică
Experiența estetică oferă o evadare din experiențele practice curente. Oportunitatea de a evada din propria realitate contribuie la îmbunătățirea stării de spirit. Dansatoarea americană Twyla Tharp remarca poetico-pragmatic: „Arta este singura modalitate de a fugi fără a pleca de acasă”. Efectul emoțional pozitiv al experienței estetice afectează starea de spirit și promovează indirect sănătatea și și starea de bine generală. Aceste beneficii includ îmbunătățirea memoriei, niveluri mai scăzute de stres și o conexiune socială sporită. De exemplu, majoritatea percepțiilor estetice asupra peisajelor, scenelor naturale, cum ar fi răsăriturile și apusurile, tind să producă sentimente pozitive de liniște, relaxare și armonie.
Un paradox al emoțiilor
Artele sunt terapeutice deoarece sunt cathartice. Studiile au sugerat că distanța psihologică a privitorului față de opera de artă reduce impactul emoțional al acesteia. Arta oferă un spațiu sigur pentru a experimenta emoții negative. Este sigură pentru că știm că este artă, nu realitate. Aceasta explică de ce ne place să ascultăm muzică tristă sau să vizionăm filme de groază. Muzica ajută la canalizarea frustrării sau la eliminarea (catarsis) emoțiilor negative (furie și tristețe). Când ascultăm muzică tristă sau vizionăm un film trist, suntem deconectați de orice amenințare sau pericol real pe care muzica sau filmul le sugerează.
