Longevitatea presupune un concept și o viziune complexe, care țintesc, în primul rând, o viață de calitate. Conștientizarea factorilor legați de stilul de viață, de procesele noastre interioare și de mediul înconjurător duce la responsabilizarea fiecăruia. Este important să înțelegem cum putem deveni artizanii propriilor noastre vieți. Mișcarea, dezvoltarea personală prin mișcare conștientă și exprimarea prin intermediul corpului ajută la echilibrare. Există nenumărate forme de experimentare în acest sens, de la mersul conștient, până la exercițiile de stretching, Qigong, Bothmer sau dans, lente sau foarte intense, de la mișcarea interioară proiectată în exterior, până la nemișcarea interioară. În aceeași notă a echilibrării holistice putem enumera respirația conștientă, tehnicile de relaxare, meditația sau plantele adaptogene.
Dr. Anca Mihalcea, medic specialist Geriatrie – Gerontologie, cunoscută și apreciată pentru faptul că integrează în practica sa medicală diverse metode de echilibrare holistică, vorbește despre sănătate ca fiind un echilibru dinamic la care s-a contribuit dinainte de a ne naște, la care lucrăm de mici și pe care, ca adulți, îl construim zi de zi, până în ultimele clipe. Interviul acordat de medicul Anca Mihalcea demonstrează că e o construcție în care fiecare cărămidă contează… Plantele sau substanțele adaptogene constituie una dintre aceste cărămizi.
Ne este în fire să ne dorim ani mulți și sănătoși, dar în ce termeni este corect să gândim – sănătate astăzi sau, mai degrabă, o viață lungă în viitor?
Dr. Anca Mihalcea • Din punctul meu de vedere, în primul rând sănătate astăzi și o viață de bună calitate. Dincolo de o viață lungă, e foarte important să ai o viață de bună calitate, pentru că, indiferent de vârstă, autonomia este de aur pentru oricine. Apoi, ca să luăm în calcul o viață lungă, este necesar să avem o viață sănătoasă astăzi. Sunt foarte rare situațiile în care o persoană este perfect sănătoasă dar se stinge din viață mult prea devreme. Nu există moarte din nimic! Întotdeauna trebuie să apară ceva. Sigur că sănătatea este foarte greu de definit, în sensul că este un echilibru dinamic pe care îl construim zi de zi, la care lucrăm de mici, dinainte de a ne naște chiar, până în ultimele clipe. Dar întotdeauna există lucruri care nu se văd. De exemplu, inflamația cronică sau diabetul, până ajung să se exprime, lucrează în tăcere. Tumorile, procesele tumorale, neoplasmele se dezvoltă în foarte mulți ani și e nevoie să le intuiești sau să găsești anumite semne ca să le descoperi mult mai devreme.
Care sunt armele cu care putem lupta pentru a ne apăra de aceste așa-numite boli tăcute care duc la deces prematur? Ce ne ajută să le descoperim din timp?
Dr. Anca Mihalcea • Este bine să facem screening-uri, să evaluăm. Putem evalua markerii de inflamație cronică, factorii metabolici, profilurile metabolice, homocisteina, raportul dintre colesterolul total și colesterolul HDL, trigliceridele, indicele HOMA, rezistența la insulină – toate sunt foarte importante. Apoi, axele neuroendocrine. Îmbătrânim din cauza modificărilor neuroendocrine conectate cu microbiomul. Deci, orice evaluare care evidențiază modificări hormonale, inflamație cronică, modificări în microbiom de permeabilitate intestinală pot să exprime un factor de îmbătrânire. Diverse teste – de inflamație cronică, epigenetice etc., corelate și integrate în anumite formule, pot să ne dea factorul de îmbătrânire. Este un factor al momentului, care ne poate da semne de alertă și asupra căruia putem să lucrăm.
În cazul în care ne simțim foarte bine, iar rezultatele analizelor medicale sunt la fel de bune, mai este cazul unui aport pro-longevitate din exterior?
Dr. Anca Mihalcea • Desigur. Un exemplu sunt substanțele adaptogene. Stresul, care se traduce, practic, prin reacția noastră de adaptare la tot ceea ce se întâmplă în afara noastră, din afara noastră către noi sau chiar din interiorul nostru, este un factor important al degradării și îmbătrânirii. Faptul că stresul dezechilibrează microbiomul și axele neuroendocrine face ca modularea lui să fie foarte importantă. Trebuie să putem rupe undeva cercul vicios din care, altfel, e greu să ieșim. Plantele sau substanțele adaptogene ne ajută să ne adaptăm la stres, iar denumirea lor tocmai asta indică. Există foarte multe asemenea extracte – fiecare țară are cel puțin câteva plante adaptogene. Efectele unora dintre ele sunt studiate cât se poate de elaborat pe sportivi de performanță, piloți, astronauți, militari combatanți, trupe de elită etc., astfel încât să se evidențieze mecanismele lor de acțiune. În România, se lucrează foarte mult cu sunătoarea, salvia, isopul, lavanda și roinița, iar dincolo de granițele noastre, cu astragalus, cordyceps, schisandra, rhodiola sau cu diferite ciuperci. Chaga sau ganoderma, care sunt ciuperci cunoscute din Asia, cresc și în pădurile României. Sunt extrem de multe astfel de plante pe orice continent. În America de Sud vom auzi de maca, iar în India, de ashwagandha, shatavari sau bacopa. În mod evident, fiecare astfel de plantă are un mecanism sau mai multe mecanisme de acțiune. Unele sunt mai anxiolitice, adică mai calmante, cum ar fi ashwagandha, altele sunt tonice și vitalizante, cum ar fi rhodiola, iar altele au un efect mai puternic serotoninergic și antidepresiv.
Sunt toate aceste plante perfect compatibile cu tratamentele medicamentoase pe care majoritatea vârstnicilor le urmează pentru bolile lor cronice?
Dr. Anca Mihalcea • Plantele adaptogene se pot… adapta acestor tratamente medicamentoase. Să nu uităm că, inițial, foarte multe medicamente au avut la bază plante. În prezent, se caută în pădurile amazoniene să se descopere plante noi, molecule noi. Avantajul plantelor este că lucrează holistic. Unele dintre ele conțin peste 300 de componente. Adaptogenele acționează pe mai multe axe neuroendocrine sau pe mai mulți mediatori. Lucrează integrativ, acționează complex, inclusiv ca prebiotice – foarte multe ciuperci, dar și diferitele plante de ginseng au această însușire. Este adevărat că medicamentele de sinteză sunt mult mai țintite și că pot fi dozate mult mai exact dacă situația reclamă dozaje foarte clare, dar la fel de adevărat este și că, de cele mai multe ori, tratamentele clasice se pot îmbina foarte bine cu substanțele adaptogene.
Este stresul resimțit în mod diferit de o persoană tânără și puternică față de una aflată deja la o vârstă mai înaintată și afectată de anumite maladii?
Dr. Anca Mihalcea • Depinde de mecanisme și depinde și de tipul de personalitate al fiecăruia. Ceea ce pe mine mă poate stresa îngrozitor sau mă poate dezechilibra, pe altcineva poate să motiveze serios și viceversa. Așadar, depinde foarte mult de cum mă adaptez și până unde pot merge în acest sens. Practic, secretul constă în a înțelege că nu putem să schimbăm lumea. Iar în cazul în care vrem să o schimbăm, este esențial ca schimbarea să înceapă cu noi, pentru că atitudinea noastră este foarte importantă. Aici, plantele ne ajută să ne echilibrăm și ne dau un respiro eficient, astfel încât să putem lucra în condiții bune cu noi înșine. Adică să facem ceea ce se numește dezvoltare personală, care este absolut necesară. Poate că, la început, a fost doar o modă, dar din perspectiva mea, este necesară pentru a ne putea adapta din punct de vedere mental, emoțional, psihologic, spiritual, tuturor situațiilor din jurul nostru.
Ce pot face vârstnicii români pentru a întineri, când nu puțini sunt aceia care, pensionari fiind, cu greu își mai găsesc un motiv pentru a coborî din pat?
Dr. Anca Mihalcea • În primul rând, evaluări, pentru a vedea dacă există disfuncții metabolice sau alte probleme, pentru a compensa hormonal. Menopauza, de exemplu, vine cu foarte multe schimbări și accelerează deteriorarea în corp, așa că este nevoie de compensare și echilibrare. Vârstnicilor le trebuie un program foarte echilibrat de odihnă, atenție la nutriție, plimbări, interacțiuni cu alți oameni, cu familia, cu comunitatea etc. Pensionarii pot petrece în natură timp activ – grădinărit și pot participa la o mulțime de activități astfel încât să-și mențină în bună stare nu numai funcțiile fizice, ci și pe cele cognitive. Apoi, pot urma diverse terapii, de la cure balneare clasice – cu indicații și contraindicații, desigur, până la ozonoterapie, oxigenoterapie hiperbarică sau expunerea la lumina roșie – o terapie antiaging foarte bună, care aduce multă energie celulei. Trebuie doar să aibă deschidere pentru așa ceva și să înceapă de undeva. Cred că, în acest caz, primul pas este să conștientizăm și să ne dorim.
Există combinații medicamentoase care, luate à la longue, ne îmbătrânesc înainte de termen? Vedem adesea oameni de 50 de ani arătând ca de 70…
Dr. Anca Mihalcea • N-aș putea spune că medicamentele ne îmbătrânesc. Depinde de situație. Sigur că o medicație foarte complexă, cu multe medicamente nu este o situație fericită. Dar dacă la 50 de ani, din păcate, se ajunge la o insuficiență cardiacă întâlnită în urmă cu două decenii doar la vârste de 70-80 de ani, nu poți să nu iei medicația, pentru că trebuie să susții funcția de pompă a inimii. În schimb, poți să compensezi cu foarte multe extracte naturale astfel încât să nu încarci ficatul sau să mai poți simplifica schemele de tratament. Funcția ficatului este foarte importantă. Una dintre componentele care generează inflamația cronică este încărcarea cu metale grele, ficatul fiind o stație importantă de prelucrare a acestora. Dacă folosim extracte care să elimine metale grele, să detoxifice – seleniu, coenzima Q10, N-acetilcisteină , care este un precursor de glutation – iar ficatul are toate sistemele enzimatice și genetic genele funcționează, putem să fabricăm și noi glutation și să detoxificăm. Acidul alfalipoic, ciupercile chaga sau ganoderma sunt alte detoxifiante bune și importante pentru că, pe termen lung, există pericolul ca aceste metale grele să genereze de la inflamație cronică digestivă, până la inflamație cronică cerebrală.
În mod evident, metalele grele ne îmbolnăvesc, iar situația devine cu mult mai gravă atunci când nici măcar nu știm că le avem în corp. Cum le-am putea depista?
Dr. Anca Mihalcea • Putem face determinări, de la dozări pe firul de păr, spectrofotometrice, scanări cutanate, până la determinări din sânge și din urină înainte și după o probă de provocare. Testul de sânge este cel mai des utilizat, deoarece este rapid și poate detecta o varietate largă de metale grele. Sauna, de exemplu, poate să mobilizeze multe metale grele și cei care se simt foarte rău după saună, dincolo de modificări vasculare, dacă sunt stabili vascular, cu siguranță că au mobilizat metale grele.
WHO’S WHO
↘ CINE ESTE MEDICUL ANCA MIHALCEA?
Dr. Anca Mihalcea este medic specialist Geriatrie – Gerontologie, cu competențe dobândite în Homeopatie și Acupunctură și cu o experiență de peste 20 de ani.
Îmi place să experimentez și să integrez în practica medicală diverse metode de echilibrare holistică. Gerontologia, care studiază procesele care se desfășoară de-a lungul timpului sub toate aspectele – fizice, cognitive, psiho-emoționale, sociale, este profesia și întâia mea iubire. Dar sunt pasionată de multe alte aspecte – cardiologie, neuroștiințe, microbiom, epigenetică, fitoterapie, homeopatie, acupunctură, regenerarea și dezvoltarea personală prin diverse metode – și întotdeauna mi-a plăcut să privesc omul ca pe un întreg. Abordarea funcțională și psiho-emoțională mă ajută să înțeleg mai profund cauzele reale ale dezechilibrelor pe care, generic, le numim boli.
