Poluarea aerului este cel mai mare risc pentru sănătatea mediului și are efecte adverse majore asupra sănătății umane. Poluarea aerului este corelată științific cu o serie de afecțiuni și legături cauzale dintre expunerea la aerul poluat și bolile mortale, inclusiv accident vascular cerebral, boli renale cronice, boli de inimă, boli pulmonare și alte afecțiuni. Bolile de inimă și accidentul vascular cerebral sunt cele mai frecvente cauze ale deceselor premature atribuite poluării aerului, urmate de bolile pulmonare și cancerul pulmonar. În general, impactul poluării aerului asupra sănătății noastre are ca rezultat reducerea speranței de viață. Dacă la nivel global, poluarea aerului reduce durata de viață în medie cu 2 ani, în Asia există țări în care durata de viață este scurtată cu șapte ani.
EUROPA
Conform ultimului raport emis de Agenția Europeană de Mediu (2022), în 2020, poluarea aerului a condus la un număr semnificativ de decese premature în cele 27 de state membre UE (UE-27). Expunerea la concentrații de particule fine peste nivelul de ghidare al Organizației Mondiale a Sănătății din 2021 a dus la 238.000 de decese premature; expunerea la dioxid de azot peste nivelul indicativ respectiv a dus la 49.000 de decese premature. Expunerea acută la ozon a cauzat 24.000 de decese premature.
Planul de acțiune pentru poluare zero își propune să reducă numărul deceselor premature cauzate de expunerea la particule fine cu 55% până în 2030, comparativ cu 2005. În 2020, numărul de decese premature atribuite expunerii la particule fine peste nivelul ghidului OMS a scăzut cu 45% în UE-27, comparativ cu 2005. Dacă această rată de declin se va menține, UE va atinge obiectivul menționat anterior al planului de acțiune pentru zero poluare înainte de 2030.
Vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a îndeplini viziunea de poluare zero pentru 2050 de reducere a poluării aerului la niveluri care nu mai sunt considerate dăunătoare sănătății.
Pe lângă moartea prematură, poluarea aerului provoacă și morbiditate. Oamenii trăiesc cu boli legate de expunerea la poluarea aerului; aceasta este o povară în ceea ce privește suferința personală, dar implică și costuri semnificative pentru sectorul sănătății. În 2019, expunerea la PM2,5 a dus, în total, la 175.702 de ani trăiți cu dizabilități din cauza bolii pulmonare obstructive cronice în 30 de țări europene. PM2,5 sunt aerosoli atmosferici cu un diametru maxim de 2,5 micrometri. Acest tip de particule în suspensie este considerat cel mai periculos pentru sănătatea umană. Pericolul este cauzat de natura sa foarte fină și și de capacitatea de a pătrunde direct în fluxul sanguin.
În același timp, expunerea la dioxid de azot (NO2) a dus la 175.070 de ani adunați, trăiți cu dizabilități din cauza diabetului zaharat (cunoscut și sub numele de diabet de tip 2) în 31 de țări europene. În același an, 12.253 de persoane din 23 de țări europene au fost internate la spital cu infecții ale căilor respiratorii inferioare rezultate din expunerea acută la ozon.
AMERICA
Indicele de viață al calității aerului, sau AQLI, este o măsurătoare produsă de Institutul de Politică Energetică de la Universitatea din Chicago (EPIC) care exprimă concentrația de poluare a aerului în ceea ce privește impactul acesteia asupra speranței de viață a oamenilor. Pe lângă faptul că arată impactul nivelurilor actuale de poluare, AQLI face sugestii de politici pentru a reduce expunerea la poluarea aerului și a ne crește speranța de viață.
În timp ce o serie de eforturi de reducere a poluării aerului se concentrează pe CO2 și alte gaze cu efect de seră, particulele în suspensie sunt considerate de EPA cea mai mare amenințare pentru mediu, precum și cea mai mortală pentru corpul uman.
Dovezile științifice recente au arătat că 92,8% din populația SUA trăiește în zone cu niveluri nesigure de poluare, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății.
Nivelul mediu de poluare cu particule în Statele Unite a fost, în 2020, de 7,1 μg/m3 în 2020, sensibil peste limita de 5 μg/m3 a OMS. Dacă nivelurile de poluare ar fi reduse la limitele ghidului OMS, americanul obișnuit s-ar putea aștepta să câștige 2,5 luni de speranță de viață.
Coasta de Vest, în special Valea Centrală a Californiei, unde incendiile din ce în ce mai severe din ultimii ani au dus la creșterea nivelului de poluare, ar avea cel mai mare beneficiu din reducerea poluării. În 2020, 19 dintre cele mai poluate 20 de districte din Statele Unite se aflau în California. În cel mai poluat district al națiunii americane, Mariposa, nivelul este de 22,6 μg/m3. Rezidenții vor câștiga 1,7 ani de speranță de viață atunci când poluarea aerului va fi redusă la parametrii din ghidul Organizației Mondiale a Sănătății.
ASIA
Pe continentul asiatic, poluarea aerului are un impact mult mai mare asupra speranței medii de viață. Iată câteva dintre țările cele mai grav afectate de acest flagel al ultimelor două secole: Bangladesh, unde durata de viață este ciuntită de poluarea aerului cu 7 ani, India – 5 ani, Indonezia – 5 ani, Pakistan – 3,8 ani și China, unde combaterea poluării aerului a înregistrat în ultimii ani progrese remarcabile – 2,6 ani.
