Cât de simplu sau de dificil este să fim și să ne menținem sănătoși și frumoși? Cât de importantă este sănătatea orală în economia sănătății noastre generale? Cât de mare este interdependența dintre sănătatea orală și sănătatea mintală? Unde încep și când se termină eforturile noastre pentru o dantură frumoasă și sănătoasă? Medicul stomatolog Denisa Tutunaru explică faptul că primele responsabilități le aparțin părinților, când copiii sunt… doar în faza de embrion, dar și importanța covârșitoare a primilor trei ani de viață. După aceea, urmează, pentru fiecare dintre noi, diverse etape și o cale lungă cât o viață…
Se vehiculează deseori faptul că sănătatea orală ar ține de moștenirea genetică. Cât de adevărată sau de falsă este opinia potrivit căreia soarta sănătății dinților noștri este similară cu cea a părinților?
Dr. D. Tutunaru • Știința ne demonstrează că afectarea genetică nu depășește 15%. Ceea ce se crede că ar fi din cauză genetică este mai degrabă o moștenire a obiceiurilor văzute în familie, o consecință a rutinei și stilului de viață deprinse. Obiceiurile sănătoase, cum ar fi îngrijirea corectă a danturii, se dobândesc din copilărie – de pildă, contează foarte mult periuța cu care ne periem, pasta de dinți pe care o folosim, dacă ne clătim sau nu după periaj. Există studii care spun că longevitatea sănătății orale și chiar și a organismului pornește la drum cu trei luni de zile înainte să ne naștem. Adică, stilul de viață al părinților afectează embrionul și nou-născutul de mai târziu din punctul de vedere al sănătății microbiomului. Microbiomul reprezintă totalitatea bacteriilor din organismul nostru și pe care le găsim în cavitatea orală, în intestin și în colon, unde, de altfel, se află cele mai multe bacterii bune. Tot studiile ne spun că, în primele 1.000 de zile, adică în primii 2-3 ani de viață, are loc dezvoltarea acestui microbiom. Dacă alimentația copilului în această perioadă este sănătoasă și părinții au grijă ca el să dobândească un microbiom sănătos, longevitatea, sănătatea orală și cea generală au toate șansele să îi fie bune până la adânci bătrâneți.
Un bun început al vieții este o fundație trainică pentru sănătatea viitorului adult. Ce facem însă cu următoarele etape ale construcției, pentru că simpla fundație nu poate fi suficientă?
Dr. D. Tutunaru • Genetica și startul bun în viață își au rolul lor, dar important este și să ne stabilim un ritm și un regim de viață sănătoase. Dacă ne dorim sănătate orală, trebuie să ținem cont de interconexiunea ei cu sănătatea generală a organismului. Asta înseamnă că activitatea fizică, nutriția corectă, somnul adecvat și sănătatea emoțională trebuie să ne preocupe din ambele perspective. Când vorbim despre o sănătate orală bună, nu ne referim doar la dinți și gingii, ci depășim granițele cavității orale, pentru că inflamația gingivală, cariile dentare și altele pot să ne afecteze organe foarte mari și pot genera probleme cardiovasculare, diabet sau cancere orale. Vestea bună este că avem toate armele să combatem acest lucru printr-o rutină corectă, care include periajul executat de două ori pe zi, dimineața și seara, timp de minimum două minute, folosirea aței dentare și a dușului bucal și, cel mai important, o nutriție corectă. Ceea ce mâncăm este mai important chiar decât ritualul de igienă. Cu referire la nutriție, trebuie știut că e important să consumăm 30 de plante pe săptămână pentru a avea o salivă și un microbiom oral sănătoase. Cât despre periaj, are și el secretele lui… Sunt momente ale zilei când nu ar trebui să ne spălăm pe dinți – niciodată după micul dejun, ci înainte, și niciodată după ce am băut cafea sau băuturi carbogazoase, pentru că erodăm smalțul și afectăm dinții întinzând pe ei tot ce se află în cavitatea orală.
În cazul acelora care și-au neglijat ani la rând sănătatea dinților – și știm că, în România, aceștia nu sunt puțini, există un moment care, dacă este depășit, se intră în zona fatidicului „prea târziu“?
Dr. D. Tutunaru • Nu e niciodată prea târziu, dar faptul că 30% dintre românii în vârstă de 30 de ani nu mai au cel puțin un dinte este descurajator. Probabil, se pierde din vedere că sănătatea orală este în strânsă legătură cu sănătatea tractului digestiv. În momentul în care avem toți dinții și, în consecință, eficiență masticatorie, bolul alimentar ajunge în stomac mult mai bine mestecat și astfel suntem mai bine păziți de refluxul gastroesofagian, gastrite sau ulcer. În același timp, sănătatea și estetica orală au legătură și cu sănătatea emoțională. Sunt oameni care, în momentul în care își redobândesc zâmbetul, li se schimbă percepția despre viață, sunt mai energici, zâmbesc, aleargă, socializează, se văd mai frumoși. Eu chiar cred că zâmbetul și componenta lui estetică ajută la menținerea sănătății emoționale și mintale.
Există diferențe între rutinele de îngrijire a cavității orale în funcție de vârstă? Vin tinerețea, maturitatea și, respectiv, bătrânețea cu nevoi diferite în ceea ce privește menținerea sănătății orale?
Dr. D. Tutunaru • Tinerii secretă destul de multă salivă, dar la persoanele vârstnice, această secreție salivară poate să scadă, așa că seniorilor li se recomandă mai multă grijă la periajul dentar și, poate, folosirea unei ape de gură, dar înaintea periajului, nu după. Apoi, nu toate pastele de dinți sunt la fel, iar compoziția lor chimică este foarte importantă. Tinerilor li se recomandă paste de dinți cu fluor, care stimulează remineralizarea dinților. La vârste adulte, se recomandă paste care se adresează inclusiv gingiilor și, ulterior, sunt indicate paste cu geluri protectoare care stimulează secreția salivară. Există geluri speciale dedicate secreției de salivă scăzută pe care este bine ca vârstnicii să le aplice, când este cazul, pe mucoasele orale, inclusiv pe interiorul obrajilor și pe gingii. Pentru populația vârstnică deja purtătoare de proteză dentară este cu adevărat nevoie de aceste geluri.
Dincolo de faptul că grija pentru dantură trebuie să înceapă încă din primul an de viață, dacă ar fi să creionăm un top al obiceiurilor indispensabile pentru o bună sănătate orală, care ar fi acestea?
Dr. D. Tutunaru • Cel mai important lucru pe care trebuie să-l respectăm este igiena orală, cu cele două periaje, efectuate corect și la momentul adecvat, cu periuțe de dinți schimbate la fiecare trei luni și paste diferite. Pe locul doi ar fi bunul obicei de a merge bianual la control și de a respecta necesitatea detartrajelor anuale. Urmează alimentația corectă. O nutriție nesănătoasă, bazată pe băuturi dulci și deserturi, va duce, mai devreme sau mai târziu, la afectarea danturii. Sunt recomandate cât mai multe alimente crude – țelină, morcov etc., cât mai multe plante și legume de grădină, kefirul, care este aur pentru dinți, și peștele gras. Și nu în ultimul rând, apa! Să nu uităm că trebuie să bem apă pe tot parcursul zilei, pentru că apa echilibrează PH-ul salivar. Apa ne ajută și ne hrănește toate țesuturile din organism, iar saliva și sănătatea orală nu fac excepție. Nimic din ceea ce am înșiruit nu este dificil și totul depinde de noi înșine! Iar ca motivație, aș vrea să amintesc tuturor că sănătatea orală este în strânsă legătură cu sănătatea fizică, mintală și emoțională și, în plus, sănătatea înseamnă frumusețe!
WHO’S WHO
↘ CINE ESTE MEDICUL DENISA TUTUNARU?
Dr. Denisa Tutunaru este absolventă a Facultății de Medicină Dentară a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și a două mastere de top – unul în Germania (Master în Stomatologia Laser) și unul în Statele Unite ale Americii, la New York (Master în Protetică și Estetică Dentară). De asemenea, a dobândit competențe în Implantologie Orală, Inhalosedare, Radiologie Dentară – Radiodiagnostic și Estetică Dentară Digitală Deasemenea, dr. Denisa Tutunaru este fondatorul unei clinici stomatologice digitale care reunește toate specializările domeniului sub același acoperiș, a unui centru de stomatologie pediatrică și a unui centru de Excelență stomatologic.
