Tot mai mulți oameni apelează la melatonină pentru a combate insomnia și a obține un somn odihnitor. Însă, deși acest hormon poate sprijini organismul să intre în „modul de noapte”, utilizarea frecventă vine cu efecte secundare și riscuri mai puțin cunoscute.
Doar 28% dintre americani dorm suficient de bine
Un studiu publicat în 2022 în Frontiers in Sleep arată că doar 28% dintre adulții americani se bucură de un somn cu adevărat „restaurator”. Pentru restul, melatonina – disponibilă sub formă de pastile sau lichid – a devenit o soluție tot mai populară.
Melatonina este un hormon produs natural de glanda pineală după apusul soarelui, care transmite organismului semnalul că este timpul pentru odihnă. Expunerea insuficientă la lumină naturală pe parcursul zilei poate deregla acest proces, motiv pentru care mulți aleg suplimentele.
Cum acționează melatonina
Specialiștii în somn, dr. Roy Raymann și dr. Carleara Weiss, subliniază că melatonina nu este un somnifer propriu-zis, ci un „semnal” pentru creier că a venit ora de culcare.
-
Primele efecte apar după 1-7 zile de administrare. Doza recomandată pentru adulți este, în general, între 1 și 5 mg, în funcție de vârstă, sex și starea de sănătate.
-
Tipul de pastilă contează: capsulele cu eliberare rapidă ating vârful în prima oră, în timp ce cele cu eliberare prelungită acționează treptat pe parcursul nopții.
Schimbări în organism: temperatură, dispoziție și anxietate
- Scăderea temperaturii corporale – melatonina ajută la redirecționarea fluxului sanguin pentru a induce „modul de noapte”, facilitând adormirea și menținerea somnului.
- Îmbunătățirea dispoziției – fiind produsă din serotonină și având legătură cu dopamina, melatonina poate contribui la reducerea anxietății și a stărilor depresive.
Riscurile și efectele secundare
Deși este percepută ca un supliment natural, melatonina rămâne un hormon, iar utilizarea sa regulată poate avea efecte imprevizibile pe termen lung.
Posibile efecte adverse: somnolență diurnă, amețeli, dureri abdominale.
Precauții speciale: persoanele însărcinate sau care alăptează, cele aflate sub tratament cu anticoagulante, anticoncepționale, medicamente pentru tensiune, diabet sau afecțiuni autoimune ar trebui să consulte medicul înainte de administrare.
Poate crea dependență psihologică
Deși melatonina nu este considerată adictivă din punct de vedere medical, mulți utilizatori dezvoltă o dependență psihologică, ajungând să creadă că nu pot dormi fără pastilă.
Concluzia specialiștilor
Pe termen scurt, consumul zilnic de melatonină este considerat sigur, dar lipsesc suficiente studii despre efectele pe termen lung. Înainte de a apela la suplimente, experții recomandă schimbări de stil de viață:
-
reducerea expunerii la ecrane și lumini puternice seara
-
o rutină relaxantă înainte de culcare
-
alimentație bogată în alimente care favorizează somnul (fructe, lactate, pește)
-
evitarea cafelei și alcoolului după-amiaza
-
expunere la lumina naturală dimineața și un program regulat de somn.
Dacă problemele persistă, vizita la un specialist în somnologie este cea mai sigură opțiune.
Melatonina poate fi un ajutor util, dar nu un „glonț magic” împotriva insomniei. Somnul sănătos începe cu obiceiuri echilibrate și un stil de viață ordonat.
