Conform datelor neuroștiințifice, emoțiile negative stimulează reacții mult mai ample la nivelul creierului decât cele pozitive, ceea ce înseamnă că avem tendința să acordăm mai multă atenție lucrurilor rele și să le neglijăm pe cele bune, probabil ca rezultat al evoluției.
Toți avem o înclinație spre negativitate, adică avem tendința să facem presupuneri negative și să insistăm asupra aspectelor negative. Oare de ce? Experta în neuroștiințe Nicole Vignola, autoarea unei lucrări de referință în domeniu: Reprogramează-ți creierul (Editura Lifestyle, 2025) are cuvântul: „Poate ai observat că, dintre cele opt emoții fundamentale (furie, dezgust, tristețe, frică, încredere, bucurie, surprindere, anticipare), doar două (încredere și bucurie) sunt asociate cu trăiri pozitive, iar alte două pot fi negative sau pozitive, în funcție de context”. Mai departe: „Ai sesizat vreodată că dacă totul merge de minune, dar apoi se întâmplă ceva rău, asta tinde să-ți strice toată ziua? Studiile despre înclinația spre negativitate au ajuns la concluzia că, atunci când emoțiile bune și rele sunt prezente în egală măsură, cele rele au efecte psihologice mai importante decât cele bune. De asemenea, s-a demonstrat că stimulii negativi din creier au o valoare informațională mai mare decât stimulii pozitivi, care în plus necesită mai multă atenție și procesare cognitivă”.
Experiment
În completare: „Acest lucru ne afectează judecata și capacitatea de a lua decizii; când luăm o decizie, dăm o pondere mai mare aspectelor negative ale unei alternative decât celor pozitive. În cercetările de neuroștiință, amplitudinea reacțiilor cerebrale (potențiale în funcție de evenimente) a fost înregistrată ca un rezultat direct al unui anumit eveniment senzorial. Într-un caz, participanților li s-au prezentat întâi niște fotografii neutre, ca o măsură de control, după care li s-a prezentat o combinație de fotografii pozitive și negative. Imaginile negative au stârnit reacții mult mai puternice în creier decât cele pozitive, în pofida faptului că fotografiile din ambele categorii erau la fel de stimulante. Acest lucru arată că avem tendința să acordăm mai multă importanță și atenție experiențelor și emoțiilor negative”.
Evoluția speciei, bate-o vina!
„În plus – mai aprecia cercetătoarea Nicole Vignola -, creierul înregistrează mai ușor stimulii negativi decât evenimentele pozitive. Cu alte cuvinte, suntem mai predispuși să ne concentrăm pe evenimentele negative sau pe aspectele negative ale unei situații, să ni le amintim și să fim influențați de ele, chiar și atunci când sunt prezente și elemente pozitive. Acest lucru se poate manifesta în viața noastră în diferite feluri. De exemplu, dacă primești o grămadă de comentarii pozitive pe rețelele de socializare și un singur comentariu negativ, ești mai predispus să dai atenție celui negativ tot restul zilei sau săptămânii. Este o consecință a modului în care am evoluat ca specie”.
Încrederea
Mai exact? „Am fost nevoiți să acordăm o atenție deosebită potențialelor amenințări și pericole, ceea ce a jucat un rol esențial în supraviețuire. Majoritatea celor opt emoții fundamentale sunt negative. Dar putem schimba această înclinație spre negativitate. Oricum, aspectul cel mai dăunător al înclinației spre negativitate este că toți avem o narațiune pe care o repetăm, o poveste despre noi înșine pe care ne-o spunem nouă și celorlalți. În unele cazuri, această poveste repetitivă este bună și acționează în favoarea noastră, dar în alte cazuri este o narațiune perpetuată prin lentila negativității și a autocriticii. Poate că ți-ai creat acea poveste pe baza interacțiunilor cu părinții și prietenii tăi sau ca urmare a statutului tău socioeconomic. Poate că ai învățat-o observând cum se comportau părinții tăi și ți-a afectat semnificativ modul în care îți trăiești viața. De exemplu, mama ta avea o atitudine foarte critică față de propriul ei corp, iar acum și tu ești la fel. Ai convingeri care te autolimitează și care te împiedică să fii cine vrei să fii, să obții toate lucrurile pe care le dorești, pentru că nu crezi în tine”.
Concentrarea pe lucrurile pozitive
Concluzia: „Recunoașterea înclinației spre negativitate a creierului este un enorm pas înainte către a înțelege de ce insistăm atât asupra acestor evenimente și a afla cum putem să renunțăm la acest obicei. Atâta vreme cât nu suntem într-o situație de tip luptă sau fugi (cu un nivel ridicat de stres), concentrarea pe aspectele pozitive ne ajută să vedem situația dintr-o altă perspectivă, schimbându-ne modul de gândire, ceea ce, cu timpul, ne permite să nu mai fim atât de afectați de evenimentele negative”.
„Atunci când emoțiile bune și rele sunt prezente în egală măsură, cele rele au efecte psihologice mai importante decât cele bune”, Nicole Vignola, neurocercetătoare.
„Am fost nevoiți, ca specie, să acordăm o atenție deosebită potențialelor amenințări și pericole, ceea ce a jucat un rol esențial în supraviețuire”, Nicole Vignola
