În ultimele două decenii, conceptul de longevitate a evoluat dintr-un ideal umanist într-un obiectiv strategic național pentru tot mai multe țări. Statele care înțeleg că îmbătrânirea populației nu este doar o provocare socială, ci și o oportunitate economică, direcționează fonduri semnificative către cercetare, tehnologii și politici publice care să prelungească durata vieții sănătoase.
Demografia globală se schimbă rapid – până în 2050, unul din trei oameni va avea peste 60 de ani. Această transformare demografică determină o redefinire a modurilor în care statele abordează sănătatea, viața de după 60 de ani și prevenția. Guvernele care aleg să investească acum în longevitatea sănătoasă pot salva milioane de vieți și pot stimula dezvoltarea economiilor lor.
Un exemplu concludent este Germania – lider global în cheltuieli de prevenție, cu aproximativ 664 $ pe cap de locuitor, care obține un impact clar asupra speranței de viață. În Asia, state precum Coreea de Sud și Singapore dezvoltă programe de screening pentru vârstnici și servicii comunitare care permit oamenilor să îmbătrânească acasă, cu demnitate. Investițiile în longevitate depășesc sfera sănătății – ele sunt intersecția dintre prevenție, activitate economică și responsabilitate socială.
Pe de altă parte, SUA domină cercetarea biomedicală, alocând peste 30 de miliarde de dolari anual prin NIH . Privatele se implică, de asemenea, cu investiții record – în 2024, sectorul „longevity” a atras 8,5 miliarde USD în 331 de finanțări. Competiții precum XPrize Healthspan, cu premii de peste 100 milioane USD, testează terapii anti-îmbătrânire care vizează refacerea funcției musculare, cognitive și imunitare.
România nu are încă cifre comparabile cu cele ale acestor țări, dar eforturile vin dinspre cercetarea științifică a organizațiilor non-guvernamentale, printre care Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Acesta participă activ la conferințe internaționale – a fost singura entitate civilă românească la Aging Research & Drug Discovery Conference din Copenhaga – și derulează programe precum „Harta Longevității în România” – proiect de cercetare transdisciplinar, care prezintă, în premieră, zonele longevive din întreaga țară, evidențiind stilul de viață al seniorilor români ce trăiesc semnificativ mai mult decât media populației.
Senatul Științific funcționează ca un catalizator: organizează conferințe, susține expoziții de tehnologii țintite și inițiază campanii educaționale pentru prevenție și sănătate. Publicarea de studii, ateliere pentru specialiști și implicarea în proiecte pilot fac din această structură puntea dintre cercetare și aplicarea practică în sistemul medical și social.
Contextul mondial – caracterizat prin îmbătrânire rapidă și creșterea bolilor cronice (NCD-uri responsabile pentru peste 70% din decese) – arată că România nu poate privi sustenabil dezvoltarea fără investiții în longevitate. În privința lor, România poate privi spre modelele din Germania, Coreea sau Singapore, unde prevenția nu înseamnă doar screening medical, ci infrastructură socială și politică publică integrată.
Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României aduce această abordare, încet-încet, în centrul atenției publice și instituționale. Prin conferințe și evenimente ca Longevity Expo Forum Fest, prin expertiza acumulată la întâlniri științifice, reușește să conecteze cercetarea românească la rețelele internaționale.
Pe termen mediu, provocarea este să transformăm aceste inițiative în politici coerente: acorduri cu ministerele, lansarea de programe naționale de screening și investiții sistemice în longevitate. România are tot ce-i trebuie: cercetători valoroși, experiență practică din proiecte pilot și o galaxie de actori dispuși să construiască o paradigmă a îmbătrânirii sănătoase. Următorul pas este să viabilizăm economic și politic această direcție – așa încât speranța de viață să crească, dar mai ales a vieții într-o stare de sănătate reală.
