Peste jumătate dintre români au carii dentare și un sfert din populație declară că suferă de afecțiuni și sângerări gingivale sau de boală parodontală. Una din cinci persoane spune că nu a avut probleme stomatologice și, cu toate acestea, respondenții au manifestat, în ultimele 12 luni, sensibilitate dentară (8.8%) și pierdere a dinților permanenți (9.3%), ceea ce indică nivelul scăzut de conștientizare sau percepția subiectivă asupra problemelor din sfera sănătății orale. Doar puțin peste jumătate dintre români au ajuns la medicul stomatolog în 2024, o treime dintre ei o dată pe an, un procent constant în ultimii ani. Acestea sunt cele mai recente date din cercetarea Barometrul Stomatologiei, realizată în ianuarie 2025 de KANTAR, pentru al șaptelea an, la cererea Regina Maria Dental Clinics, fiind o analiză anuală a stării de sănătate dentară a românilor și a comportamentului acestora în privința serviciilor stomatologice.
Cele mai frecvente nevoi pentru care ne prezentăm la medicul stomatolog, în creștere față de anul anterior, sunt: cariile dentare/plombele (50.9%), depunerile de tartru (45.9%), îngălbenirea dinților (37.1%). Mergem la dentist și pentru durere dentară (37%), sensibilitate dentară (35.8%), sângerări gingivale/afecțiuni gingivale/boala parodontală (24.9%), abces/infecție (21.6%). Nevoia de implant dentar este în evoluție ascendentă, la 22% în 2025, însă rata de intenție pentru efectuarea acestui tip de tratament este cu trei procente mai mică pentru anul în curs. În creștere este și nevoia de proteză dentară (14.1%), iar cu aproape patru procente și cea de aparat dentar (la 9.1%).
„Concluziile cercetării de anul acesta ne arată nivelul mic de conștientizare a problemelor din sfera sănătății orale și un nivel de afectare adânc. Gradul de incidență pe fiecare afecțiune este în creștere cu câteva procente, cu impact mai ridicat în mediul rural și pe categorii de vârstă din ce în ce mai mici. Numărul extracțiilor dentare este tot mai mare, iar acest aspect generează o nevoie în creștere de implanturi dentare, însă există un decalaj între extracții și tratamentul cu implanturi și o rată de intenție de a efectua astfel de tratamente în scădere. Toate acestea ne arată că ajungem la dentist în stadii avansate, când tratamentul devine costisitor și complex, iar aceasta, ca un recul, ne va îngreuna și mai tare recuperarea sănătății dentare și menținerea acesteia pe termen lung. Mai mult, foarte puțini dintre noi înțeleg inter-relația dintre sănătatea orală și sănătatea generală. Boala cardiacă, principala cauză de mortalitate în România, precum și alte afecțiuni severe, își pot găsi sursa sau pot fi asociate cu afecțiunile dentare”, declară Dr. Ionuț Leahu, CEO Regina Maria Dental Clinics.
Sănătatea orală este strâns conectată cu sănătatea întregului corp
Sănătatea orală este vitală pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea celorlalte afecțiuni ale organismului. În același timp, este un factor declanșator sau agravant atunci când ne gândim la mecanismele care stau la baza legăturii dintre patologia orală și cea generală. Toate acestea sunt în centrul cercetărilor medicale actuale.
Studiul Global Burden of Disease (GBD) 2021, realizat în 204 țări și teritorii, implicând colaborarea a
11 000 de cercetători din peste 160 de țări, realizat de Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) și care oferă date despre prevalență, incidență, mortalitate și ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate pentru sute de boli și condiții medicale, include printre principalele concluzii faptul că problemele de sănătate orală, inclusiv parodontita severă și pierderea completă a dinților, afectează milioane de oameni și sunt în creștere. Parodontita severă a afectat peste 1 miliard de persoane la nivel global, cu o prevalență standardizată pe vârstă de 12,5%. Până în 2050, această afecțiune se estimează că va afecta peste 1,5 miliarde de persoane, în creștere cu 44.32%. Pierderea totală a dinților a afectat aproximativ 353 de milioane de persoane la nivel mondial. Iar proiecția până în 2050 este că va atinge peste 660 milioane de persoane, în creștere cu 84.40%.
Numeroase studii publicate la nivel mondial în ultimii 15 ani susțin ideea că boala parodontală nu este doar o problemă localizată de sănătate orală, ci un factor important în dezvoltarea bolilor sistemice, cum ar fi bolile cardiovasculare. Un studiu mare realizat într-o cohortă de peste 9.000 de participanți și publicat în Circulation în 2013 a concluzionat că boala parodontală este un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare. Studiul a ajustat pentru factorii de risc cardiovasculari comuni, precum fumatul, hipertensiunea și diabetul și a descoperit în continuare o asociere puternică între boala parodontală și un risc crescut de evenimente cardiovasculare, inclusiv atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. O revizuire sistematică publicată în The Lancet Neurology (2015) a indicat că boala parodontală este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral ischemic, probabil din cauza inflamației cauzate de bacteriile din cavitatea bucală care pot ajunge în sânge și contribui la formarea cheagurilor de sânge. Studiul a subliniat importanța sănătății orale în prevenirea accidentelor vasculare cerebrale. Un studiu publicat în European Heart Journal (2011) a demonstrat că persoanele cu boală parodontală prezintă un risc crescut de a suferi un atac de cord. Acesta a arătat că inflamația cronică cauzată de boala parodontală poate agrava procesele implicate în formarea plăcilor în artere, care pot exploda și provoca un atac de cord.
Alte studii din domeniu arată că sănătatea orală influențează și afecțiuni precum diabetul, complicațiile sarcinii și nașterii, pneumonia și boala Alzheimer, iar îngrijirea dentară poate îmbunătăți controlul acestor afecțiuni. Boala parodontală este asociată și cu endocardita, bolile hepatice, artrita reumatoidă, sindromul metabolic, iar atât prevalența, cât și incidența sunt semnificativ crescute la pacienții cu această boală. O serie de cancere au fost conectate cu bolile gingiilor; dintre acestea, cancere ale gurii, tractului gastrointestinal, plămânilor etc. Asocierea dintre parodontoză și diabet este intens documentată în prezent, iar cercetătorii susțin că există o corelație „în ambele sensuri” între cele două – parodontoza poate crește riscul de diabet și viceversa. Astfel, inflamația sistemică cauzată de boala parodontală poate înrăutăți capacitatea organismului de a răspunde la insulină. Persoanele cu diabet sunt predispuse la carii dentare, la infecții, la leziuni orale, au un risc de hemoragie postextracțională, țesuturile se vindecă greu, însă, dacă afecțiunea este controlată și igiena orală este foarte bună, scad șansele de boală parodontală sau de afecțiuni gingivale.
„Cavitatea orală este un mediu microbian dinamic și propice pentru dezvoltarea afecțiunilor parodontale. Cercetările arată că persoanele care suferă de boli gingivale sunt de două ori mai predispuse să-și piardă viața din cauza unui atac de cord și, de asemenea, au o predispoziție de trei ori mai mare să-și piardă viața din cauza unui accident vascular cerebral. Diabetul asociat și cu sângerări gingivale crește riscul de moarte prematură cu 400-700%. Cei care suferă de o boală cronică a gingiilor, de peste 10 ani, au cu 70% mai mari șanse să dezvolte Alzheimer. Bolile gingivale au fost corelate cu preeclampsia, nașterea prematură, infertilitatea, disfuncțiile erectile. Studiile indică și o legătură semnificativă între boala parodontală și osteoporoză. Igiena orală deficitară poate crește riscul de pneumonie și infecții respiratorii. Cei care suferă de boli gingivale sunt cu 14% mai predispuși să dezvolte cancer.”, adaugă Dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog cu competență în Implantologie Orală și master în Implantologie Orală și Parodontologie, membru al Academiei Americane de Sănătate Orală și Sistemică.
Potrivit cercetării Barometrul Stomatologiei, 62% dintre respondenți nu cred că există o legătură între sănătatea dentară și sănătatea inimii, cu un procent mai ridicat în mediul rural (66% față de 58% în mediul urban). 66% nu asociază sănătatea dentară cu diabetul și 76% nu văd conexiunea dintre sănătatea orală și riscul de accident vascular cerebral, afecțiunea percepută în cea mai mică măsură ca fiind asociată cu sănătatea orală. 41% dintre oameni identifică legătura dintre afecțiunile orale și bolile respiratorii.
„Fără să avem toată medicina la dispoziție nu mai putem trata. Este importantă existența unei instituții, astfel încât să avem și o relație instituțională cu sănătatea noastră, nu doar cu un medic stomatolog. Este esențial ca alături de medici de diferite specialități să continuăm procesul de educație și să ajungem mai aproape de oameni cu servicii integrate de stomatologie și medicină generală. De aceea, inaugurăm prima clinică stomatologică a rețelei situată în același spațiu cu un campus medical multifuncțional – Regina Maria Dental Clinics Pallady. ”, completează Dr. Ionuț Leahu, CEO Regina Maria Dental Clinics.
Regina Maria Dental Clinics Pallady
Regina Maria Dental Clinics Pallady este cea de-a șasea clinică dentară din Capitală a rețelei și cea de-a nouăsprezecea național. Prin integrarea în Regina Maria Campus Medical Pallady, noua clinică susține abordarea multidisciplinară a sănătății pacienților, facilitând colaborarea între specialitățile medicale și oferind un parcurs terapeutic complet și eficient.
Dotată cu șapte cabinete și un departament propriu de radiologie dentară, clinica asigură diagnosticare precisă și tratamente personalizate, realizate de o echipă de specialiști cu experiență care colaborează interdisciplinar pentru cele mai bune soluții terapeutice. În plus, pentru cazurile complexe, clinica oferă și servicii de sedare asistată de medic specialist ATI, asigurând o experiență medicală sigură și lipsită de stres. Echipa tratează nevoile oricât de complexe ale tuturor pacienților, prin servicii de stomatologie generală, pedodonție, implantologie, chirurgie dento-alveolară, parodontologie, ortodonție, endodonție, protetică și estetică dentară.
Concluzii privind comportamentul de consum 2024-2025:
Aproape jumătate dintre oameni și-au planificat vizita la dentist pentru a urma un tratament, patru din zece persoane au venit pentru un control de rutină și peste 16% pentru o problemă acută sau o urgență. Cei care au accesat serviciile stomatologice au amintit ca motive prioritare pentru vizitele la medicul stomatolog: consultația (63.7%), tratarea cariilor (52.5%), detartrajul (40.9%) și radiografia (40.3%).
Familiile cu copii tind să înceapă controalele stomatologice la vârste mai mici, cu un procent în creștere al părinților care își duc copiii la dentist înainte de vârsta de 3 ani. 13% dintre părinți au declarat acest lucru, comparativ cu 8.9% în anul anterior, ceea ce indică o conștientizare mai mare asupra importanței vizitelor timpurii la dentist. Totuși, în ciuda acestor semne pozitive, a crescut numărul copiilor care nu au fost niciodată la dentist, 27% dintre părinți declarând acest lucru, cu 3 procente în plus față de anul anterior. Cea mai comună etapă de vârstă pentru primul control stomatologic este între 3-5 ani, în scădere cu 4 procente față de anul anterior.
Persoanele care provin din mediul rural declară într-un număr mai mare că au accesat serviciile stomatologice (în creștere cu 4 procente, la 47% din eșantion), însă gradul de afectare al acestora este net crescut, iar ca exemple elocvente sunt: pierderea dinților (un procent de 14%, față de 5% în mediul urban) și sensibilitatea acestora (11% față de 7% în mediul urban).
Intenția de accesare pentru anul în curs este în scădere cu câteva procente față de anii anteriori, indiferent de mediu, mai accentuată fiind în zonele rurale (cu patru procente scădere față de anul anterior). Principalele servicii pentru care oamenii spun că vor vizita medicul stomatolog sunt: consultație (79%), carii/plombe (55%) și radiografie (50%). Motivele de non-considerare a vizitei la medicul stomatolog sunt lipsa problemelor dentare (62% din respondenți), dificultățile financiare (39%) și teama de dentist (23%).
Studiul Barometrul Stomatologiei este o inițiativă a Regina Maria Dental Clinics și a fost realizat de KANTAR în luna ianuarie 2025, la nivel național, pe un eșantion de 1000 de persoane (54% mediul urban – accent pe orașele medii, 46% mediul rural, în procente egale bărbați-femei și pe categoriile de vârstă active profesional, ponderi majoritare în rândul celor cu studii medii și joase) și prezintă comportamentul pacientului român din ultimul an, fiind analiza anuală care surprinde schimbările în privința accesării serviciilor stomatologice.
