Cuvântul inimă, singur sau în locuțiuni, are peste 70 de înțelesuri, majoritatea exprimând importanță, profunzime, centrare sau anumite stări și sentimente. Prezența acestui cuvânt pare a fi, în limba română, pe măsura importanței pentru viață a inimii. De rolul crucial al unei inimi sănătoase în economia longevității suntem cu toții conștienți. Dar câți dintre noi își cunosc inima cu adevărat? Reputatul cardiolog col. lector univ. dr. Silviu Ionel Dumitrescu demonstrează că ne putem îngriji și proteja inima doar atunci când o cunoaștem! Și, da, e bine să o cunoaștem, pentru că România ocupă locul 1 în Europa ca mortalitate a populației din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, față de media UE de 44 la 100.000 de locuitori. Practic, la fiecare 30 de minute, un român moare de infarct.
Se spune deseori că suntem atât de tineri pe cât de tinere ne sunt inima și sufletul. Așa să fie, oare?
ATEROSCLEROZA UCIDE
Dr. S.I. Dumitrescu: Mă bucură întrebarea, pentru că omul nu privește inima doar ca pe un organ, ci și ca pe locul unde simte că i-ar fi sufletul. Când inima începe să îmbătrânească, ne gândim că ne îmbătrânește și sufletul. Da, inima îmbătrânește din punct de vedere organic. Cu trecerea anilor, atât inima și vasele noastre își modifică proprietățile, structura și funcția. Odată cu senescența, vasele de sânge devin mai rigide și inima se relaxează mai lent. Dar nu doar aceste procese de îmbătrânire sunt cele care se produc la nivelul sistemului cardiovascular. Înaintarea în vârstă poate aduce ateroscleroză, un obstacol major în calea longevității. Ateroscleroza ucide și este cauza majorității covârșitoare a deceselor din întreaga lume. Sub acest aspect, România se află pe primul loc în Europa, continent care, în privința infarctului miocardic acut și a accidentului vascular cerebral, are cele mai mari rate de incidență, prevalență, mortalitate și morbiditate. De aceea, este important să înțelegem că aceste două probleme majore de sănătate, care reduc calitatea și durata vieții, pot fi prevenite. Ateroscleroza nu este un proces care să nu poată fi tratat sau încetinit. Dimpotrivă, dacă luăm măsuri din timp, reușim să-l ținem sub control.
Aristotel spunea că suntem ceea ce facem în mod repetat. Așadar, ce facem pentru o inimă veșnic tânără?
FACTORI DE RISC
Dr. S.I. Dumitrescu: E o întrebare care ne duce într-o zonă filosofică și aș răspunde prin îndemnul de a avea grijă de ea! Atât timp cât, de-a lungul vieții, ne îngrijim inima din toate punctele de vedere, ea rămâne sănătoasă și tânără, chiar dacă numărul anilor crește. Din punct de vedere medical, principalul lucru pe care trebuie să-l facem este să prevenim ateroscleroza, îmbătrânirea vaselor și îmbătrânirea inimii. Pentru asta, trebuie să știm ce duce la această îmbătrânire și care sunt factorii de risc. Acești factori variază în funcție de fiecare individ și trebuie cunoscuți foarte bine. O parte dintre ei sunt incontrolabili, mai exact cei care țin de rasă, vârstă, sex, moștenirea genetică etc. – bărbații au un risc suplimentar de ateroscleroză. Tot la fel de bine trebuie să cunoaștem și ceilalți factori – cei modificabili. Ei sunt cei care pot face diferența și lor trebuie să ne adresăm.
Concret vorbind, ce vechi metehne ar trebui înlăturate definitiv și ce noi obiceiuri ar trebui deprinse?
OBICEIURI NOCIVE
Dr. S.I. Dumitrescu: Primul obicei nociv la care trebuie să renunțăm, caz că îl avem, este fumatul, care, în România, nu este suficient de combătut. Deși legea a reușit să reducă incidența fumatului la nivel populațional – rezultatele sunt insuficiente. Foarte important este ca încă din copilărie să se conștientizeze legătura dintre fumat și reducerea calității și lungimii vieții. Este evident că nimeni nu vrea să trăiască puțin, nimeni nu se bucură să fie bolnav și nimeni nu-și dorește chinul unor ani de invaliditate care să preceadă un deces prematur, iar conștientizarea acestor pericole ar trebui să reducă drastic dorința de a fuma. Apoi, pentru că ateroscleroza este determinată de depunerea de colesterol pe peretele interior al vasului, trebuie să ne preocupe nivelul acestui colesterol. Particula care generează ateroscleroză se numește LDL colesterol și este ceea ce intră în peretele vasului, se depune și formează placa de aterom. Cei mai mulți dintre pacienții mei aflați la prima consultație nu-și cunoșteau nivelul de LDL colesterol, deși el trebuie evaluat cât mai devreme în viață. Există o relație de directă proporționalitate între nivelul de LDL, durata expunerii vaselor la LDL și producerea aterosclerozei.
Care este hrana care favorizează sănătatea inimii și, ca să continuăm în nota de început, a sufletului?
STIL ALIMENTAR
Dr. S.I. Dumitrescu: Regimul asociat cu reducerea riscului cardiovascular este dieta mediteraneeană. O recomand ca stil de viață și ca stil alimentar pentru întreaga familie. Este o dietă relativ simplu de menținut, prelungește durata de viață și scade probabilitatea de a face boală cardiovasculară. Bucătăria românească tradițională se află la mare distanță de cea mediteraneeană, așa că nu trebuie să uităm că, ceea ce învățăm să mâncăm de copii, e foarte greu de schimbat la maturitate! LDL colesterolul e bine să fie verificat încă din copilărie tocmai pentru a depista valorile foarte mari și a da prevenției șanse cât mai bune. Aproape toți românii aflați în decada a șaptea de viață au cel puțin tensiune mărită, insuficiență cardiacă sau boală coronariană. Ori la 70 de ani, când boala este de mult instalată, este puțin cam târziu pentru prevenție… Iar pentru că LDL colesterol crește progresiv odată cu vârsta, sigur că în analizele anuale ar trebui să intre obligatoriu și determinarea nivelului acestuia.
Ați menționat analizele medicale. Există un moment în care trebuie să ne evaluăm riscul cardiovascular?
APLICAȚIE-CALCULATOR
Dr. S.I. Dumitrescu: Există! Este atingerea vârstei de 40 de ani, pentru că foarte multe evenimente coronariene, cum ar fi infarctul miocardic sau angina instabilă, se produc după a patra decadă de viață. Sunt foarte mulți bărbați tineri, în plină activitate, aparent sănătoși, dar cu factori de risc, care fac infarct. Există o aplicație-calculator pentru scorul de risc cardiovascular, recomandată de Societatea Europeană de Cardiologie, ușor de găsit și disponibilă atât pentru telefon, cât și pentru computer. Lucrurile funcționează simplu. Introducem anumiți parametri – vârstă, sex, valoarea tensiunii arteriale, nivelul de colesterol total, nivelul de HDL colesterol, dacă fumăm sau nu, zona din care provenim etc. – și obținem o evaluare a probabilității de a face boală cardiovasculară în următorii 10 ani. Dacă riscul cardiovascular este mare, trebuie să luăm măsuri urgent.
Zona geografică în care trăim este importantă pentru calculul probabilității de a face boală cardiovasculară?
PREVENȚIE PRECARĂ
Dr. S.I. Dumitrescu: Da! România este plasată într-o zonă de risc cardiovascular foarte ridicat. Există o hartă europeană a riscului cardiovascular. Este frustrant să constatăm că aceiași factori de risc cardiovascular, dacă locuiești undeva în Spania, te plasează în zona verde, cu risc scăzut, iar dacă trăiești în România, te duc în zona roșu închis, de mare risc. Vă întrebați de ce faptul că locuiești în România trimite la un nivel de risc cardiovascular foarte mare? Pentru că, pe lângă faptul că nivelul de factori de risc și modul în care combatem factorii de risc sunt diferite în România, sistemul de sănătate de la noi suferă teribil de lipsa prevenției. Din păcate, ajungem să luăm în considerare anumite lucruri abia în momentul în care constatăm că boala cardiovasculară este instalată deja și produce evenimente periculoase.
Cât de important este modul în care gândim și ceea ce simțim? Ce pot produce stresul, frica sau panica?
TRAUMĂ ȘI REACȚIE
Dr. S.I. Dumitrescu: Sistemul cardiovascular stă sub influența creierului și modul în care reacționăm la circumstanțele vieții determină și creșterea tensiunii arteriale sau a frecvenței cardiace. Există dovezi certe că anumite situații dramatice au avut o influență puternic negativă. Un important studiu a fost făcut după ce, în Războiul din Golf, Irakul a atacat Tel Avivul cu o rachetă. Infarctele miocardice acute au crescut atunci în Israel cu peste 30%. Tot așa, imediat după cutremurul din Los Angeles, în zone neafectate de cutremur, numărul infarctelor miocardice a crescut serios. Marele psihoterapeut Gabor Maté spunea că trauma nu este ceea ce s-a petrecut, ci modul în care reacționezi la ceea ce ți s-a întâmplat. Adică reacția ta la evenimentul respectiv. Evident că tensiunea crește atunci când ne supărăm. Tensiunea este o variabilă, nu este o constantă și e firesc să crească, dar depinde cât crește… Există persoane care, într-o circumstanță de stres, fie acesta negativ, fie pozitiv, fac valori tensionale foarte crescute și chiar un eveniment cardiovascular. Tipul de personalitate influențează reactivitatea cardiovasculară. Ceea ce se numește tipul A de personalitate este asociat cu un risc mai mare de infarct. Vorbim despre indivizii extrem de competitivi, care vor tot timpul să fie primii și trăiesc viața la turație maximă. Practic, ei rulează permanent cu pedala de accelerație apăsată la podea, fără să acționeze frâna vreodată. Evident că se consumă mai repede și riscul să facă un eveniment cardiovascular este mai mare.
Dat fiind că tocmai am intrat în noul an, mi-ar plăcea să încheiem acest interviu cu un mesaj optimist…
CUNOAȘTERE ȘI PROTECȚIE
Dr. S.I. Dumitrescu: Aș da o notă pozitivă a mesajului de final amintind certitudinea că fiecare dintre noi poate avea grijă de inima sa. Primul lucru pe care îl avem de făcut când ne fixăm acest obiectiv este să o cunoaștem. În toate sensurile! Și dacă ne cunoaștem inima, atunci știm cum și de ce se poate îmbolnăvi, ceea ce ne permite să prevenim boala. Boala cardiovasculară, deși poate să fie precondiționată genetic, nu este un dat, nu este un destin implacabil și este încurajator să știm asta. Putem să ne îngrijim inima și putem să o protejăm, cu condiția să o cunoaștem!
Colonel Silviu Ionel Dumitrescu, medic primar cardiolog, doctor în științe medicale, șeful Clinicii Cardiologie I a Spitalului Universitar Militar Central „Carol Davila” din București, șef de lucrări și coordonator de rezidențiat în specialitatea cardiologie, în cadrul Facultății de Medicină a Universității „Titu Maiorescu”.
