Somonul, fructele de pădure, broccoli, migdalele și varza kale sunt printre superstarurile lumii dietetice. Dar nu sunt singurele puteri nutriționale din această sferă. Multe alte alimente care nu și-au câștigat statutul de celebritate sunt, de asemenea, demne de un loc privilegiat în farfurie grație contribuției valoroase pe care o pot aduce în orice dietă. Iată cinci dintre actorii valoroși care stau în umbră pe scena nutriției. Aduceți-i în prim plan!
-
Conopida
Broccoli este ruda care acaparează toată atenția, dar verișoara ei mai palidă nu este cu nimic mai puțin prețioasă. Conopida este una dintre cele mai sănătoase legume crucifere datorită conținutului ridicat de vitamine (B1, B2, B3, B6, B9, C, K, Omega 3, fosfor, potasiu și mulți fitonutrienți), dar și grație faptului că este un puternic antioxidant.
Datorită fibrelor, conopida este o legumă care favorizează procesul de digestie. Consumată frecvent, ușurează tranzitul intestinal și previne bolile digestive. De asemenea, conține substanțe cu proprietăți anticancerigene, fapt ce o recomandă pentru prevenirea bolilor tumorale. Sulforafanul este compusul din conopidă care se pare că blochează dezvoltarea tumorilor, fiind eficient în combaterea cancerului la sân, ovarian sau de prostată.
Consumul de conopidă îmbunătățește funcțiile cognitive, procesul de învățare și memoria datorită colinei din conținutul său, o vitamină cu rol important în dezvoltarea sănătoasă a creierului.
Anumite substanțe active conținute de conopidă îmbunătățesc activitatea ficatului, ducând la eliminarea toxinelor și purificarea sângelui. Totodată, conopida, consumată frecvent, reduce riscul de infarct și îmbunătățește sănătatea inimii. Prin conținutul bogat de vitamina C și beta-caroten, conopida contribuie la buna imunitate a organismului și îl protejează împotriva radicalilor liberi.
-
Sfecla
Aceste legume rădăcinoase viu colorate par a avea o consistență foarte dură, dar devin mai moi și mai dulci odată ce sunt gătite.
Sfecla roșie și sucul acesteia ajută inima și plămânii să funcționeze mai bine în timpul exercițiilor fizice. Oxidul nitric din sfeclă crește fluxul sanguin către mușchi. Unii atleți mănâncă sfeclă roșie sau beau suc de sfeclă atunci când fac exerciții fizice pentru a-și îmbunătăți performanțele sportive.
Sfecla roșie este bogată în folat – vitamina B9, care ajută celulele să crească și să funcționeze. Folatul joacă un rol cheie în controlul deteriorării vaselor de sânge, ceea ce poate reduce riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral. În plus, sfecla roșie este bogată în fibre și promovează creșterea bacteriilor bune din intestine, lucru care ajută la stimularea sistemului imunitar. Fibrele îmbunătățesc, de asemenea, digestia și reduc riscul de constipație.
Sfecla roșie conține pigmenți numiți betalaine, care posedă o serie de proprietăți antiinflamatorii. De asemenea, nitrații din sfeclă pot îmbunătăți funcția cerebrală prin promovarea dilatării vaselor de sânge și, astfel, prin creșterea fluxului sanguin către creier. S-a demonstrat că sfecla roșie îmbunătățește fluxul sanguin către lobul frontal al creierului, o zonă asociată cu gândirea de nivel superior, cum ar fi luarea deciziilor și memoria.
-
Anghinarea
Puteți să o frigeți pe grătar, să o coaceți sau să o preparați în diferite alte moduri. Anghinarea este deseori menționată ca superaliment, explicația constând parțial în nivelul ridicat de antioxidanți al acesteia. De fapt, este una dintre legumele cele mai bogate în antioxidanți, fitonutrienți recunoscuți pentru beneficiile lor. Are un conținut scăzut de grăsimi, este deosebit de bogată în folați, vitamina C și vitamina K și, în plus, furnizează minerale importante, ca magneziu, fosfor, potasiu și fier.
Cercetările efectuate până în prezent au identificat o serie de beneficii datorate îndeosebi conținutului bogat în fibre, antioxidanți și alți nutrienți.
Pe lângă faptul că susțin gestionarea sănătoasă a greutății și stimulează digestia, fibrele joacă un rol important în reglarea nivelului de zahăr din sânge și a concentrației de insulină, asigurându-i organismului un nivel energetic stabil. De asemenea, acestea hrănesc bacteriile intestinale benefice, asociate imunității, dispoziției și combaterii inflamației. Potrivit mai multor studii, consumul de anghinare are o multitudine de beneficii: îmbunătățește funcțiile hepatice și stimulează detoxifierea; reduce nivelul colesterolului „rău” (LDL) și crește concentrația celui „bun” (HDL); reglează presiunea sangvină; favorizează sănătatea sistemului digestiv; stabilizează nivelul zahărului din sânge.
-
Lintea
Lintea nu este la fel de populară ca fasolea, dar e un element la fel de valoros. De multe ori este trecută cu vederea, deși oferă o varietate mare de nutrienți – vitamine B, magneziu, zinc, fier și potasiu. Mai mult de 25% din conținutul lintei este reprezentat de proteine, ceea ce o face o alternativă bună pentru carne și un ingredient excelent pentru supe hrănitoare.
Studiile sugerează că un consum regulat de linte reduce riscul de boli cronice, precum diabetul, obezitatea, bolile de inimă și cancerul. Compușii vegetali numiți polifenoli din linte pot avea efecte antiinflamatoare, antioxidante (combat deteriorarea celulelor) și neuroprotectoare (mențin sănătatea creierului). Studiile arată, de asemenea, că lintea poate îmbunătăți nivelul de colesterol la persoanele cu diabet.
Potasiul conținut de linte ajută la contracararea efectelor negative ale consumului excesiv de sare, care poate duce la hipertensiune arterială, iar acidul folic susține sănătatea inimii și formarea globulelor roșii. Lintea beneficiază de o cantitate ridicată de acid folic, fier și vitamina B1, bune pentru sănătatea inimii. Consumul de linte poate fi asociat cu un risc redus de boli de inimă prin scăderea colesterolului „rău“ și a tensiunii arteriale.
Datorită conținutului bogat de fibre și proteine, lintea contribuie la menținerea senzației de sațietate, ceea ce poate ajuta la controlul greutății și la prevenirea supraalimentării.
-
Prunele uscate
Prunele uscate sunt o sursă excelentă de vitamine și minerale. Aceste fructe conțin vitaminele A, B și C, care sunt esențiale pentru funcționarea optimă a organismului. Vitamina A este importantă pentru sănătatea ochilor, vitamina B ajută la metabolismul energetic și vitamina C întărește sistemul imunitar. Prunele uscate sunt, de asemenea, bogate în potasiu, care ajută la menținerea echilibrului hidric al organismului și la buna funcționare a sistemului nervos și muscular. Fierul prezent în prunele uscate este esențial pentru producerea de celule roșii din sânge și pentru transportul oxigenului în organism.
Un alt beneficiu important al consumului de prune uscate este îmbunătățirea digestiei. Fibrele pe care le conține ajută la regularizarea tranzitului intestinal, prevenind constipația și alte probleme digestive. De asemenea, prunele uscate conțin un compus numit sorbitol, care are efect laxativ.
Prunele uscate contribuie și la menținerea sănătății osoase, mulțumită conținutului lor de bor, un mineral care favorizează întărirea oaselor și prevenirea osteoporozei. În plus, conținutul bogat de antioxidanți al prunei uscate protejează organismul împotriva radicalilor liberi, care pot provoca daune celulare și pot duce la apariția unor boli cronice, precum cancerul și bolile de inimă.
