Celor care ani la rând au fost complet neinteresați de propriul stil de viață, întâmpinând abuzurile culinare sau de altă natură cu un zâmbet de satisfacție, dar uitând că, în atari condiții, bătrânețea nu numai că nu iartă, dar se și instalează prematur, rezultatele unor studii derulate în ultimii ani le dau speranțe.
Cercetările arată că, dacă începem să ne îmbunătăţim stilul de viață chiar şi după vârsta de mijloc, putem câştiga un deceniu de viaţă, poate chiar mai mult, în condiţiile în care centenarii planetei nu numără caloriile, nu iau vitamine şi nici nu-și cântăresc proteinele din meniu. Este de notorietate faptul că genetica influențează cu aproximativ 25% durata de viaţă a unei persoane, diferența fiind reprezentată de o serie de factori legaţi de stilul de viaţă.
Din fericire, studiile indică faptul că niciodată nu este târziu. Așadar, cum se pot adăuga ani buni unei vieți din care nu au lipsit excesele sau chiar abuzurile? Interviul oferit de col. conf. univ. dr. Alice Elena Munteanu este edificator…
Viața nu este cantonată în medicina alopată
Doamnă doctor, sunteți cunoscută ca un cardiolog reputat, un profesor exigent și un om cu multă autodisciplină. Pornind de la aceste premise, credeți că viața mai poate fi indulgentă cu excesele acumulate în cîteva decenii?
Col. conf. univ. dr. Alice Munteanu – Pornim de la termenul de longevitate, care presupune creșterea numărului de ani de viață, dar neapărat și calitatea acestora. În principiu, după o anumită vârstă, calitatea vieții scade prin prezența diverselor patologii, nu neapărat cardiovasculare. Putem schimba însă acest lucru respectând principii și reguli de bază cu privire la alimentație, stres, activitatea fizică și starea de bine a organismului. Mă refer la acel zâmbet care radiază pe chip, la socializare, întâlniri cu prietenii, activități fizice care ne fac plăcere, tot ceea ce ajută la secretarea hormonului fericirii.
Care sunt regulile despre care aminteați mai sus?
Dr. Alice Munteanu – Există zone în lumea asta, așa-numitele zone albastre, unde oamenii trăiesc foarte mult și toți ne întrebăm de ce oare este așa. Exemple sunt Sardinia, Japonia, Grecia sau California, unde oamenii depășesc vârsta de 80-88 de ani. Ca răspuns, primul factor este alimentația. În Italia au dieta mediteraneană, care este omologată ca dieta numărul unu în patologia cardiovasculară. Italienii consumă carne albă și pește maximum de două ori pe săptămână. Mănâncă și carne roșie, fără a face exces, pentru că nu este contraindicat să mănâncăm carne roșie, care e chiar sănătoasă până la un moment dat. Din păcate, românul nu ştie să-și impună o măsură, să se oprească la o friptură şi un pahar de vin. Lângă carne, italienii au în farfurie legume verzi, tot ce înseamnă carbohidrați buni. Mă gândesc și la pizza, care acolo are puţine ingrediente – roșii, poate puțină brânză şi aluatul acela care nu e dospit. Atenție, ei nu exclud alcoolul. Consumă un pahar de vin la masă, dar vin făcut de ei.
Uitându-ne în trecut, pare că excesele alimentare sunt atributul zilelor noastre…
Dr. Alice Munteanu – Da, mâncarea bunicii era cea mai bună pentru dietă. Bunicii noștri nu mâncau carne decât în anotimpul rece, consumau mâncare gătită cât de cât proaspăt, nu uitată prin frigidere. Mâncare procesată aveau doar în anotimpurile reci. Vorbesc despre preparate gătite din animale crescute de ei, carne pe care o prelucrau prin uscare. Mâncau carne de două-trei ori pe săptămână, restul, vegetale. Sau posteau, lucru care este în favoarea longevității.
Revenind la zonele albastre, oamenii de acolo nu fumează, nu consumă alcool în cantități mari și au activități fizice plăcute pentru ei. Și am ajuns la un alt principiu: fac ce-mi place, ca să dobândesc o stare de bine, ca să-mi prelungesc viața. Activitatea fizică crește calitatea vieții și ne dă o stare de bine prin eliberarea endorfinelor. Observăm că viaţa nu este cantonată în medicina alopată – cumva, extrapolează holistic. Adică bucuria și satisfacția care umplu sufletul dau o stare de bine a organismului. În plus, oamenii merg la un serviciu care le place. Și, iată, găsim un alt principiu pentru longevitate. Succesele profesionale favorizează o viaţă lungă. Evident că dacă faci ce îți place, de cele mai multe ori ai succes. Toate lucrurile astea, extrapolând regulile medicale, ajută şi la scăderea în greutate. Oamenii din aceste zone nu sunt grași. Apoi, un aport au și lucrurile sociale care țin de tine ca om, cele cu impact socio-economic, toate cele care țin de educație… Mai contează poluarea, istoricul personal sau gena, care este un alt indiciu pentru longevitate.
În faimoasele zone albastre este foarte mult soare. Are relevanță și lucrul acesta?
Dr. Alice Munteanu – Știți că primăvara ne conferă o stare de bine și de bucurie odată cu apariția soarelui. Lumina soarelui înseamnă vitamina D. Lipsa ei este incriminată în apariția neoplaziilor. Carențele de vitamina D determină practic apariția cancerelor, așa că trebuie să fim atenți la ea. Atenți trebuie să fim și la ceea mâncăm, inclusiv, pe scurt, la etichete. Somnul de 7-8h e și el necesar, iar lipsa somnului crește riscul de boală cardiacă. Apoi, este important să te gândești mai mult la tine decât la alții, în sensul în care trebuie să ai grijă de tine, să mergi la medic, să faci activități fizice care-ți plac, să ţii o dietă echilibrată, să nu mănânci după ora 19, să îți faci un obicei din a lua trei mese pe zi, să nu ronțăi între mese și, chiar dacă aluneci o dată în exces, să-l reglezi la mesele următoare.
Un program riguros stabilit și un set de reguli stricte ajută mai mult?
Dr. Alice Munteanu – Ştiinţa ne arată dovada de creștere a longevității prin controlul valorilor tensionale. De exemplu, oamenii care au tensiunea mică și sunt slabi, trăiesc, în general, foarte mult. Valorile zahărului în sânge trebuie și ele ținute în frâu. E clar că dacă mâncăm mult zahăr ne îngrăşăm. Obezitatea este printre primii factori de apariție a infarctului miocardic, a diabetului zaharat și a tot ce înseamnă dislipidemie. Toate astea înseamnă reguli sau un program bine stabilit. Și mă întorc la genetică, pentru că în boala cardiovasculară, din păcate, gena este foarte importantă, la fel și istoricul medical. Dacă există o boală genetică în antecedentele predecesorilor – nu vorbim neapărat despre infarct, membrii familiei trebuie testați. Să conștientizăm acest lucru pentru copiii noștri! Această testare se face în România și noi încurajăm efectuarea ecografiilor cardiace inclusiv la nou-născuți. De o bună perioadă de timp, pe lângă ecografia de șold, respectiv ecografia transfontanelară la nou-născuți, ecografia cardiacă intră în screeningul de la naştere. Asta înseamnă că putem depista patologii congenitale care, mai târziu, pot avea repercusiuni asupra individului. Şi un control cardiologic după 40 de ani, chiar dacă suntem sănătoși, poate să rezolve foarte multe lucruri, de la depistarea valorilor tensiunii, până la depistarea valorilor colesterolului care, împreună cu fumatul și greutatea corporală crecută, pot fi baza unui atac de cord.
Așadar, mai multă atenție acordată inimii după vârsta de 45-50 de ani are un efect semnificativ?
Dr. Alice Munteanu – E foarte bine să ne îngrijim de inimă, chiar dacă nu avem niciun simptom care să ne ducă la doctor. Mă refer la dureri în piept, palpitații sau la starea de oboseală ivită nejustificat. Nu este admisibil să obosești la 40 de ani decât dacă ai o problemă, iar problema trebuie căutată. Deci nu-i târziu nici la 45-50 de ani, pentru că avem pârghii terapeutice, iar pe lângă acestea, trebuie să recunoaștem că tratamentul non-farmacologic, adică regimul de viață, dieta, activitatea fizică au rolul lor benefic. Subliniez aici că activitatea fizică reglează atât tensiunea mare, cât și tensiunea mică, atât pulsul mic, cât și pulsul mare. Aceştia ar fi primii pași până să ajungem la medicație și sunt lucruri care țin exclusiv de noi. Un om care ține un pic de regim după ce își găsește o tensiune de 140, care este la limita maximă admisă, nu trebuie să înghită imediat medicamente. Este destul de simplu – evităm pe cât posibil grăsimile, untul, smântâna sau carnea grasă, nu mâncăm după o anumită oră și reducem porțiile. Dacă lucrurile astea sunt puse în practică și dacă oprim fumatul și consumul de alcool, se pot normaliza valorile tensiunii și omul poate trăi foarte bine fără medicație.
Putem ajunge la 70 de ani cu o inimă sănătoasă, fără să avem nevoie de medicație?
Dr. Alice Munteanu – Atenție, însă! Contează foarte mult nivelul de fericire din creier, contează să avem tot timpul o stare de bine. Și rămân la părerea că, în timpul care ne e dat, nu trebuie să trăim în stări depresive. Este foarte important ca și comunitatea să facă ceva pentru noi, dar cred că schimbarea vine cu adevărat din noi. Există în medicina germanică o carte în care se spune că uiţi ce boală ai dacă o tratezi cu indiferență. Să nu facem din boală o obsesie! O boală de inimă, de pildă, nu se tratează niciodată complet. Bolile de inimă nu se vindecă niciodată, dar trebuie să accepți că, practice, le duci pe picioare. Mergi la controale, ai grijă de tine şi poți avea un stil de viață normal chiar dacă suferi de boală cardiovasculară. Creierul trebuie debarasat de povara obsesiei pentru boală.
Cât de grav dăunează longevităţii stilul de viaţă dezorganizat, alcoolul şi drogurile?
Dr. Alice Munteanu – Toată patologia cardiovasculară pornește de undeva. Cu energizante, droguri, stres sau nopți nedormite o declanșăm cumva chiar noi. Dacă se întâmplă lucrul ăsta în tinerețe, trebuie să rămână în tinerețe. Dar chiar și așa, le ducem mai departe…
Am studiat un articol științific publicat acum o lună despre influența alcoolului asupra bolilor cardiovasculare și se pare că lucrurile, din păcate, nu sunt chiar cum le știam noi. Teoria potrivit căreia un pahar de vin te ține departe de patologia cardiacă nu este valabilă. Lucrurile s-au schimbat! Pe lângă boala de inimă, se dezvoltă însă şi alte patologii, și vorbim de cancere, de patologie neoplazică, mai ales la nivelul pancreasului. Când bei în fiecare zi se pare că devii consumator cronic, iar excesul din weekend – adică nu bei toată săptămâna și exagerezi în weekend – este, de asemenea, foarte nociv.
