Un studiu recent al University College din Londra a analizat 9.652 de indivizi de vârstă medie și a demonstrat că persoanele obeze aveau creierul puțin mai mic. De fapt, cu 2,4% mai mic decât al unei persoane normoponderale.
„Regiunea afectată din creier era materia cenușie, partea care controlează mișcarea, memoria, vorbirea, emoțiile, luarea deciziilor și autocontrolul. Cu alte cuvinte, funcțiile de execuție care sunt esențiale pentru viața cotidiană”, remarca dr. William W. Li, aprecieri publicate în volumul „Mănâncă și învinge dieta” (Editura Lifestyle, 2024).
Obezitate sarcopenică
„Atunci când discutăm despre creier – urma dr. William W. Li – nu contează doar mărimea corpului. Cercetătorii coordonați de o echipă de la Colegiul de Medicină «Charles E. Schmidt» din Florida au descoperit că persoanele în vârstă care sufereau de obezitate sarcopenică – masă musculară scăzută, dar grăsime corporală ridicată – prezentau un nivel mai mare de afectare cognitivă, mai ales la nivelul funcției de execuție. Un alt studiu, ce a vizat 5.186 de adulți din Ulster, Irlanda de Nord, a demonstrat că persoanele de 80 de ani care prezentau cantități mari de grăsime corporală aveau și o capacitate scăzută a atenției, abilități vizual spațiale mai slabe și probleme cu memoria pe termen scurt și lung, prin comparație cu persoanele cu mai puțină grăsime corporală”.
Accidente cerebrale vasculare
În completare: „Un studiu și mai amplu a fost realizat în Canada, unde s-au analizat 9.189 de subiecți cu vârste cuprinse între 30 și 75 de ani. Cercetătorii au evaluat compoziția corporală, în special grăsimea viscerală, și au analizat funcționarea creierului folosind imagistica cerebrală și teste cognitive standard. Rezultatele au arătat că existența grăsimii viscerale este asociată cu accidente cerebrale vasculare și cu o funcționare cognitivă redusă. Explicația este că grăsimea în exces provoacă inflamație cronică, dereglând funcționarea sănătoasă a creierului”.
Atac și asupra plămânilor
Grăsimea corporală afectează, de asemenea, și plămânii. Cedăm din nou cuvântul dr. William W. Li: „Imaginează-ți plămânii ca pe niște pungi cu aer gonflabile, ușoare, în interiorul cutiei toracice. Atunci când inspiri, plămânii se măresc și se umplu cu oxigen, iar atunci când expiri, elimini dioxid de carbon. De obicei respirăm de 16 ori pe minut, ceea ce înseamnă că, dacă trăiești până la 80 de ani, vei fi respirat de vreo 673 de milioane de ori. Acum gândește-te la consecințele existenței unor straturi de grăsime grea care apasă aceste pungi gonflabile. Cât de bine respiri depinde de cantitatea de grăsime corporală pe care o deții. Pentru a inhala, trebuie să contracți diafragma. Aceasta trage în jos mușchiul gros care separă pieptul de abdomen și mărește cavitatea toracică, precum niște foale. Se produce un vid care trage aerul din nas și gură în plămâni”.
Capacitate pulmonară cu 30% mai mică
Concluzia: „Dacă există o masă mare de grăsime în interiorul foalelor care apasă pe diafragmă, va fi mult mai greu ca acestea să tragă aer la fiecare respirație. De fapt, o persoană obeză poate avea o capacitate pulmonară cu 30% mai mică decât o persoană cu greutate normală, din cauza grăsimii corporale în exces. O astfel de diferență importantă reduce cantitatea de oxigen pe care o introduci în organism, ceea ce poate îngreuna până și activitățile obișnuite. Cu cât mai puțin oxigen au creierul, inima și alte organe, cu atât crește probabilitatea ca acestea să nu funcționeze corect. Reține că grăsimea viscerală poate fi invizibilă – s-ar putea nici să nu îți dai seama că ea îți îngreunează respirația”.
„O cantitate excesivă de grăsime afectează gândirea”, dr. William W. Li
„De obicei respirăm de 16 ori pe minut, ceea ce înseamnă că, dacă trăiești până la 80 de ani, vei fi respirat de vreo 673 de milioane de ori”, dr. William W. Li
