Cea mai proeminentă figură a medicinei din toate timpurile, grecul Hipocrate, considerat părintele acestei științe, nota cu două milenii și jumătate în urmă: „Oamenii ar trebui să știe că din creier și numai din creier iau naștere plăcerile, bucuria, râsul și glumele noastre, precum și lacrimile, durerile, tristețile și regretele pe care le trăim.“
Astăzi, după 2500 de ani de medicină, oamenii de știință consideră teoria lui Hipocrate validă, dar imposibil de demonstrat. De ce? „Pentru că suntem încă departe de a înțelege cum funcționează creierul, fiind necesară dezvoltarea unei teorii unitare în acest sens. Unul dintre cele mai mari obstacole este acela că nu s-au descifrat mecanismele neuronale de bază care dau naștere emoțiilor, gândurilor și memoriilor“, puncta, într-o expunere recentă, acad. Ioan Dumitrache, vorbind despre „cel mai complicat sistem din univers“.
Despre ceea ce știința stăpânește acum, despre fascinația, utilitatea, vulnerabilitatea și, mai ales, sănătatea celui mai complicat sistem din univers, eminentul neurochirurg acad. Vladimir Ciurea vorbește neobosit, întotdeauna cu autoritatea profesionistului, cu siguranța chirurgului, cu fascinația cercetătorului, cu satisfacția profesorului și cu răbdarea părintelui. O face, cu prilejul aniversării celor 84 de ani, și pentru cititorii Longevity, într-un interviu-mărturie…
Ce înseamnă benefic sau nociv pentru creierul uman?
- Formidabilele progrese înregistrate de neuroștiințe lasă încă loc multor mistere generate de funcționarea creierului uman, nu-i așa?
Acad. Vlad Ciurea: Structura anatomică a creierului este extrem de complexă. Învățăm, analizăm, intrăm în detalii, redescoperim lucruri fascinante și inventăm continuu. Dar, într-adevăr, nu știm exact tot ceea ce se petrece în această bijuterie cu care suntem înzestrați. Numărul celulelor nervoase din creier este fantastic – 100 de miliarde. Mai mult, toate aceste celule realizează conexiuni între ele. Puse cap la cap, respectivele legături nervoase ar putea înconjura Ecuatorul de patru ori. S-a dovedit că un creier uman are un miliard de activități pe secundă: primește informații, reacționează, răspunde, este într-o neîntreruptă activitate. Practic, nu se odihnește niciodată. Creierul are o structură extraordinară! Iar noi nu putem decât să studiem, să învățăm, să ne adaptăm și, cu această ocazie, să încercăm să prevenim și să tratăm bolile infernale care îl pot greva.
- Ar putea fi prevenite aceste boli cumplite prin deprinderi simple, care ne stau tuturor în putință, indiferent de vârsta pe care o avem?
Acad. Vlad Ciurea: Trebuie să ne îngrijim să îi oferim creierului ceea ce îi este benefic. Unul dintre principalele lucruri care fac creierul, simplu spus, să se simtă bine, este ceva ce, din păcate, nu întâlnesc suficient de des: zâmbetul. Zâmbiți și creierul se va simți bine! La fel de benefice sunt activitatea, statul în aer liber, mișcarea, apa cât mai curată – eu pledez pentru apa alcalină, evitarea tuturor stresurilor și a stărilor conflictuale. Vă îndemn să nu uitați de zâmbet, această bucurie a vieții. Amintiți-vă de Zorba, personajul întruchipat de marele Anthony Quinn în filmul adaptat după romanul gigantului literaturii moderne elene, Nikos Kazantzakis. Cu visul de o viață împlinit și apoi imediat năruit sub ochii săi, grecul Zorba a găsit de cuviință să râdă și să danseze. Să rămână imperturbabil bucuros. Dragii mei, zâmbiți, râdeți și bucurați-vă mereu, la orice vârstă! Veți constata că merită!
- Există și reversul medaliei. Sunt lucruri nocive care ne afectează zilnic și ne fac să îmbătrânim în ritm accelerat. Ar fi bine să le cunoaștem!
Acad. Vlad Ciurea: Da, sunt foarte multe elemente care ne fac rău zilnic. Unul dintre ele este aerul poluat cu care dăm piept în fiecare dimineață, când plecăm de acasă, fie ca pietoni, fie ca șoferi, creierul fiind un iubitor de oxigen. Apoi, stresul cotidian, supărările, starea de apăsare, chiar și obiceiul de a organiza și prioritiza excesiv lucrurile, ura, invidia fac rău creierului uman. Neprețuita noastră tradiție populară spune că răul aduce rău și că, dacă faci bine, bine găsești întotdeauna. Sfânta Biblie ne dăruiește aceleași învățături. La acest capitol, am să vă dezvălui un secret – un lucru absolut malefic este teroarea. Frica, groaza și teroarea sunt înfiorător de nocive pentru creier – celula nervoasă nu mai poate funcționa, tremură. Ați văzut că, de multe ori, când sunt sub presiune, oamenii nu mai știu ce să facă, nu-și găsesc cuvintele și nu-și pot stăpâni tremurul mâinilor tocmai din acest motiv.
- Are creierul, în sine, puterea de a se proteja și de a contracara toate elementele dăunătoare sub atacul cărora se află permanent?
Acad. Vlad Ciurea: Creierul are o nemăsurată putere, dar și nevoia ca această putere să beneficieze continuu de un refresh. Dacă se poate, zilnic, dis-de-dimineață, când, mai întâi de toate, ar trebui să deschidem geamul și să primim primele raze de soare. Lumina aceasta ajunge în centrul creierului, în zona numită hipotalamus, care pornește ca o mașinărie și pune organismul în mișcare. Apoi, apa, ca și soarele, este esențială. Luăm primele înghițituri de apă ale zilei, ne așezăm într-o anumită poziție și spunem o rugăciune. Este modalitatea în care ne punem și noi în mișcare. Căci, da, mișcarea ar trebui să fie pasul următor. Continuăm cu un mic dejun sănătos și, apoi, cu o cafea – una, nu șapte – băută în liniște, nu în fugă, și fără țigări! Fumatul duce la ischemie, la obturarea vaselor. Se știe clar: ai făcut infarct miocardic, nu ai voie să fumezi! Vrei să previi accidentul vascular cerebral, nu fumezi!
- Trăim vremuri în care zilele agitate sunt regula, iar cele liniștite, relaxante, sunt excepția. Ce facem pentru creier pe parcursul zilei?
Acad. Vlad Ciurea: Toate obiceiurile matinale descrise anterior duc la un creier activ și sănătos. Dar vă mai spun un secret: este foarte important să ne propunem ceva. O zi care începe și continuă cu „vreau să“ este o zi cu succes. Spre exemplu, astăzi vreau să încep să scriu o carte sau astăzi vreau să termin un anumit proiect. Și astfel, odată cu „vreau să“, descărcăm dopamină – hormonul plăcerii și serotonină – hormonul fericirii, care chiar ne ajută la realizarea planurilor propuse. Este important să avem zilnic un scop. Când, la sfârșitul zilei, realizăm că ne-am atins țelul, dintr-o dată, în întreg organismul are loc o descărcare hormonală de plăcere. Este o mică „prăjiturică“ pentru care creierul a muncit întreaga zi. Întotdeauna recomand tuturor celor care mă ascultă să rezerve, la fiecare început de săptămână, „o prăjiturică“ pentru creier. Astfel, nici nu se simte cum trec zilele până la weekend.
- Se discută intens despre Zonele Albastre, unde densitatea centenarilor este uimitoare. Toți aceștia ating 100 de ani cu creierul sănătos…
Acad. Vlad Ciurea: S-a cercetat tot ce este în zonele respective. În primul rând, așa-numitele Blue Zones sunt în arii oarecum izolate, unde nu există mall-uri și supermarket-uri. Oamenii își procură alimente din grădinile locale. Hrana lor este produsă natural, nu stă luni și luni de zile în galantarele magazinelor. În Sardinia, de pildă, oamenii urcă pe un deal, socializează, se bucură, discută despre subiecte cât mai frumoase și chiar gătesc împreună. Bucuria, mișcarea, gândirea pozitivă, mâncarea naturală și aerul curat din zonă fac ca oamenii să trăiască 100 de ani, dar nu oricum, ci cu un creier sănătos și fericit. Asta mă face să mă întreb dacă nu putem face și noi acest lucru în minunata noastră țară. Ei, bine, aflați că există o zonă lângă Buzău care îndeplinește toate condițiile pentru a fi o „Blue Zone“. Trebuie să ne găsim aceste zone, să le punem în valoare și, cât mai avem păduri, să le folosim!
- Oricât de optimiști am fi, maladiile creierului nu iartă. Trebuie să existe și metode de prevenție sau întârziere a acestor boli cumplite…
Acad. Vlad Ciurea: Alzheimer, de pildă, este o demență care afectează memoria recentă. Noaptea, când se odihnesc, celulele nervoase sunt înconjurate de așa-numitele microglii, care le curăță după o zi de muncă. De ce e necesară „curățenia“? Pentru că beta-amiloizii – substanțe care crează blocaje – trebuie eliminați tot așa cum scoatem gunoiul din casă ca să eliberăm spațiul. Îndepărtarea beta-amiloizilor eliberează căile nervoase. Dacă ele nu sunt degajate, se produce blocaj după blocaj, până ce „iese cu scandal“ și creierul nu mai funcționează. Celulele care cad câte una sufocate de beta-amiloizi, prin transmitere sinaptică, încep să cadă în grup. De aici începe drama. Cu cât sunt mai mari poluarea, stresul și grijile, cu atât se invită boli care favorizează Alzheimerul: hipertensiune, diabet, obezitate etc. În schimb, aerul curat, starea de bine, pofta de viață și apetitul pentru frumos previn!
- Somnul și ritmul circadian sunt foarte importante pentru creier. Ce ne facem însă atunci când viața ne impune un program atipic?
Acad. Vlad Ciurea: Ritmul circadian este cel în care peste noapte e musai să dormim, iar peste zi trebuie să lucrăm. Dacă facem invers, putem înregistra efecte cât se poate de nedorite. Înțeleg că unele persoane sunt nevoite să lucreze în ture sau că există artiști pe care muza îi vizitează noaptea, dar pe ceilalți – marea masă – îi rog să respecte ritmul circadian. V-am spus că în timpul somnului se curăță celula nervoasă și se sedimentează cunoștințele. Somnul trebuie să fie liniștit, iar dimineața e bine să ne trezim odată cu cântatul cocoșilor. Eu, astăzi, m-am trezit la ora 5:00 cât se poate de fericit. Am deschis geamul, am făcut câteva mișcări de înviorare, mi-am rezolvat mici treburi, am luat micul dejun în liniște, apoi am ascultat câteva valsuri frumoase în timp ce mi-am băut cafeaua. Și toate acestea le-am făcut în tihnă și cu bucurie. La 6:30 eram deja în mașină, în drum spre serviciu.
- La venerabila vârstă de 84 de ani, sunteți același eminent neurochirurg și profesor dintotdeauna. Există o cheie a acestei longevități?
Acad. Vlad Ciurea: Personal, cred că dețin mai multe chei. În primul rând, l-am avut ca profesor și, ulterior, ca șef, pe academicianul Constantin Arseni, discipol al întemeietorului neurochirurgiei românești, profesorul Dimitrie Bagdasar, la rândul său discipol al pionierului mondial al neurochirurgiei moderne, medicul american Harvey Cushing. Ca să revin, în jurul profesorului Arseni se petreceau tot felul de nenorociri sau i se provocau diferite supărări, iar el rămânea foarte calm și trecea liniștit peste ele. Odată, pe când îl duceam cu mașina mea la spital, îmi spune – Domnule doctor, vrei să trăiești mult? Atunci, ia aminte: nesimțire! Să nu le pui la suflet pe toate!” Cred că asta este o idee fantastică. Desigur, vorbim despre lucrurile minore, cum ar fi certurile cu vecinii sau neplăcerile create de aglomerația din trafic. Altfel, somn de noapte, răcoare, aer curat, apă alcalină, optimism, voie bună și mâncare cât mai ușoară posibil!
- Domnule profesor, nu ați menționat încă nimic despre iubire! Credeți că o viață lungă este mai bună și mai fericită în doi?
Acad. Vlad Ciurea: Nu se poate altfel! Poporul român a fost educat în doi! Așa am învățat cu toții de la Adam și Eva. Este în gena noastră și este un dar. Este minunat când cel de lângă noi ne înțelege și ne ajută, gand gândește la fel de pozitiv ca și noi, când este pe aceeași lungime de undă. Toate aceste reciprocități sunt foarte bune și fac ca viața în doi să meargă bine din toate punctele de vedere. Nu mă refer numai la sentimente, ci privesc simultan din perspectivă cerebrală, sentimentală și cardiacă. Iar dacă apar dificultăți, luați o pauză. Știți când se pierd cele mai multe celule nervoase? Atunci când ne enervăm în mod prelungit. La divorț, spre exemplu, e o treabă dovedită. Pentru că divorțul durează, și supărarea durează. Asta înseamnă pentru creier un focar continuu care nu face decât să-i activeze tot ceea ce este negativ. Pledez din toată inima pentru traiul în doi și nicidecum pentru singurătate!
- Domnule profesor, nu putem încheia acest interviu fără mesajul dumneavoastră de longevitate pentru cititorii revistei Longevity…
Acad. Vlad Ciurea: Creierul are premisele pentru a fi longeviv și trebuie să fie longeviv! Dar pentru asta, e necesar să îl ajutăm! În această direcție, am pentru dumneavoastră, cei care ne citiți, nu unul, ci patru mesaje, toate cât se poate de simple. Așadar, în primul rând… citiți! Cititul pune totul în funcțiune. Cititul face ca întreg creierul să funcționeze. Puteți să citiți orice. Puneți-vă întrebări, fiți curioși! În al doilea rând, munciți! Nu stați degeaba, pentru că nu pică nimic cer. Fiți activi! Munca poate însemna orice activitate, de la udatul plantelor din grădină, la condusul mașinii sau la plimbatul animalului de companie. Să nu uităm că avem nevoie și de munca intelectuală, și de cea fizică! În al treilea rând, amintiți-vă, dragii mei, constant, că totul poate avea o rezolvare! În al patrulea, dar nu în ultimul rând, iubiți! Iubiți-vă aproapele, iubiți-vă copiii, iubiți-vă pe voi înșivă, iubiți natura, iubiți această minunată țară ortodoxă numită România!
ACAD. PROF. UNIV. DR. VLADIMIR CIUREA:
Poporul român a fost educat în doi! Așa am învățat cu toții de la Adam și Eva. Este în gena noastră și este un dar. Pledez din toată inima pentru traiul în doi și nicidecum pentru singurătate!
Acad. prof. univ. dr. Alexandru – Vladimir Ciurea a împlinit, de curând, vârsta de 84 de ani, dar și 60 de ani de când profesează medicina. CV-ul academicianului Vladimir Ciurea, unul dintre cei mai iubiți intelectuali ai prezentului românesc, poate acoperi cu ușurință spațiul unei reviste, motiv pentru care, despre cariera sa și despre valoarea deosebită a contribuțiilor sale științifice, nu se poate vorbi în mod normal decât într-un palid rezumat al unei realități copleșitoare: 24.000 de operații pe creier, 39 de cărți de specialitate și de literatură publicate în țară și în străinătate, 21 de tratate și monografii neurochirurgicale și neurologice, sute de articole științifice, două brevete de invenție, opt titluri de Doctor Honoris Causa și sute de afilieri, premii, distincții și, mai presus de toate acestea, zeci de mii de vieți salvate fie de la moarte, fie de la neputință și dezastru.
