„Dacă albinele ar dispărea de pe suprafața Pământului, omului i-ar mai rămâne de trăit doar patru ani”, a spus Albert Einstein, o reflecție care subliniază importanța crucială a albinelor pentru ecosistemul nostru prin serviciul de polenizare pe care ni-l fac gratuit. De altfel, albinele sunt considerate ca fiind cea mai importantă specie biologică a planetei. Pentru obținerea unui singur gram de miere naturală, 15.000 de albine vizitează un milion de flori în fiecare zi. Dar cum a apărut mierea artificială și cu ce consecințe?
Un startup biotech și mierea artificială
Melibio, un startup de biotehnologie, cu sediul în California, Statele Unite, face furori cu producția sa revoluționară de miere fără albine, oferind consumatorilor o opțiune vegană. Cu o impresionantă strângere de fonduri pe care au atras-o cei doi tineri fondatori – 22 de milioane de dolari, Melibio se pregătește să-și lanseze produsul pe piața europeană.
Apariția mierii fără albine pe o piață recunoscută ca fiind mare consumatoare a produsului tradițional, cum e cea europeană, aduce cu sine o provocare interesantă: cum vom deosebi mierea naturală, așa cum o cunoșteam până acum, de cea produsă fără albine (identic moleculară), într-un context în care deja jumătate din importurile de miere în Europa sunt frauduloase, produsul albinelor fiind amestecat cu sirop de zahăr?
Mierea tradițională este rodul muncii grele a albinelor care zboară din floare în floare, asigurând reproducerea acestora, dar Melibio a reușit să recreeze aceste procese, producând o miere pe bază de plante care nu se poate distinge de cea originală. Așadar, fără polenizare!
Acest lucru va duce inevitabil la o scădere a vânzărilor de miere adevărată, deja atât de afectată de fraudă. Cu venituri mai mici, într-un context deja dificil, mulți apicultori care se luptă cu mortalitatea ridicată a albinelor „domestice” pot abandona această misiune prețioasă în favoarea așa-zisei biodiversități.
În prezent, apicultorii europeni serioși se confruntă cu stocuri de miere nevândute în sezonul 2023 din cauza concurenței neloiale a importurilor de miere falsificată.
Această scădere a numărului de apicultori ar însemna mai puține albine polenizatoare, esențiale pentru polenizarea a 80% din plante și, automat, probleme majore în lanțurile de producție a fructelor, legumelor, furajelor etc.
Dincoace de ocean, în antiteză cu startupul biotech american Melibio, o companie europeană foodtech de tradiție, Bee’s Dream, recunoscută fiind ca cel mai mare și mai premiat producător de miere din Franța, se vede nevoită să își apere produsul natural și convingerile.
Natura și mierea naturală
Confruntată cu frauda din domeniu, pentru a menține calitatea înaltă a mierii pe care o produce și comercializează, compania franceză Bee’s Dream inovează de trei ani, împreună cu partenerii săi apicultori, pentru a reînvia consumul de „miere în fagure”, o variantă… anti-fraudă care protejează perfect mierea în celulele de ceară până la momentul consumului.
Provocarea nu a fost simplă. Bee’s Dream a trebuit să proiecteze sisteme menite să asigure bunăstarea albinelor, care au fost încurajate să producă mierea direct în ambalaj. Astfel, producția de miere înregistrează zero deșeuri, necesită mai puțină muncă și este imposibil de falsificat sau amestecat. O altă provocare a fost proiectarea unor sisteme simple de presare pentru extragerea mierii, care să fie perfect igienice și foarte ușor de curățat. Pentru toate acestea, Bee’s Dream deține acum cinci brevete de invenție.
Compania comercializează deja produsul denumit Bee’ Kiss, care este un recipient mic plasat direct în stupi, în care albinele depun miere. Trasabilitatea perfectă a produsului este asigurată și fiecare astfel de porție individuală se livrează ca atare, însoțită de un capac și un accesoriu reutilizabil pentru separarea mierii de ceară. Toate virtuțile mierii se păstrează intacte, gustul și textura originale nu se modifică, aroma și parfumul rămân nealterate, iar procesul de cristalizare intervine mult mai lent.
„Numai în 2023, Bee’s Dream a câștigat patru medalii de aur și una de platină la mai multe competiții internaționale. Apoi, o duzină de apicultori locali ni s-au alăturat în acest prim sezon 2024 pentru această propunere complementară de „miere în fagure”, punându-și în valoare producția și intrând pe noi piețe. În sezonul următor, Beespresso – mașina noastră de miere – va oferi acest nou mod de a consuma miere din fagure în porții de familie a câte 300 de grame“, spune cu mândrie fondatorul și directorul companiei foodtech franceze, Charles-Olivier Oudin.
Este interesant să susținem atât metodele tradiționale, cât și inovațiile, dar este esențial să cumpărăm miere locală de la apicultorii noștri pentru a contribui nu numai la protecția mediului, ci și la crearea unei sinergii de câștig mutual între fermieri și apicultori. În cele din urmă, să nu uităm că mierea naturală – cea produsă de albine, capabilă să rămână proaspătă ca în prima zi dacă este păstrată corespunzător, este longevitatea însăși!
MIERE = LONGEVITATE
Arheologii contemporani au descoperit în mormintele egiptene vase conţinând miere care datează de câteva mii de ani şi care este perfectă pentru consum în ciuda trecerii timpului. Ce anume face mierea să fie un aliment atât de special?
Primul motiv se datorează compoziţiei chimice. Mierea este, în primul rând, un zahăr. Zaharurile sunt higroscopice, ceea ce înseamnă că, în starea lor naturală, conţin foarte puţină apă, dar că o pot absorbi cu uşurinţă din atmosferă dacă nu sunt acoperite. „Mierea, în forma ei naturală, conţine foarte puţină umiditate. Într-un astfel de mediu foarte puţine bacterii sau microorganisme pot supravieţui”, explică Amina Harris, director executiv în cadrul Honey and Pollination Center de la Institutul Robert Mondavi al Universităţii California. De asemenea, mierea este extrem de acidă. „Are un pH ce se găseşte undeva între 3 şi 4,5, condiții la fel de ostile pentru supraviețuirea microorganismelor”, mai spune Harris.
Dar mierea nu este singurul aliment higroscopic. Melasa, spre exemplu, un reziduu ce provine din extragerea zahărului din sfeclă, este higroscopică şi totodată acidă, însă, deşi rezistă mult, se strică în cele din urmă. De ce o formă de zahăr se strică, iar mierea rezistă pentru totdeauna? Albinele joacă şi ele un rol.
Nectarul colectat de albine este foarte bogat în apă (60%-80% din masa totală). În procesul producerii mierii, albinele au un rol important în eliminarea apei, ele bătând din aripi pentru a usca nectarul. Pe lângă bătăile aripilor, albinele mai au o contribuţie la longevitatea mierii. În stomacul lor există o enzimă numită glucozoxidază. Atunci când albinele regurgitează nectarul pentru a produce mierea, această enzimă este amestecată cu nectarul, pe care îl descompune în două elemente: acid gluconic şi peroxid de hidrogen. „Peroxidul de hidrogen este celălalt element care acţionează împotriva tuturor factorilor nocivi care s-ar putea dezvolta în miere”, explică Harris.
Din acest motiv, mierea a fost folosită de-a lungul timpului ca remediu medicinal. Pentru că este atât de vâscoasă, respinge orice fel de microorganism şi conţine peroxid de hidrogen, mierea reprezintă bariera perfectă împotriva infecţiilor în cazul rănilor. Tăbliţele sumeriene din argilă descriu cea mai veche folosire documentată a mierii în scopuri medicinale. Și egiptenii antici foloseau mierea în scopuri medicinale, producând alifii pentru afecţiunile de piele şi de ochi. „Mierea era folosită pentru a acoperi o rană, o arsură şi alte probleme similare, fiind astfel un bandaj natural”, explică Harris. De altfel, mierea este folosită în acest scop şi astăzi: compania Derma Sciences, de pildă, comercializează în spitalele din întreaga lume plasturi şi bandaje acoperite cu miere, care stimulează vindecarea.
Un factor care contribuie la longevitatea mierii este faptul că se păstrează în vase închise. Deşi mierea este un superaliment, ea nu este supranaturală: dacă se depozitează neacoperită într-un mediu umed, se va altera.
