Termenul vegan a fost creat în 1944 de Donald Watson, un activist britanic pentru drepturile animalelor, și este format din începutul și sfârșitul cuvântului „vegetarian”. Dar să risipim tainele acestui „curent” care pe mulți i-a prins în mrejele lui.
„Dieta în sine elimină utilizarea oricăror produse de origine animală în baza convingerii morale că oamenii nu ar trebui să exploateze animalele. Dieta este 100% bazată pe plante și interzice carnea, peștele, puiul, lactatele, ouăle și chiar produse realizate de animale, precum mierea. Deși dieta vegană este o creație a secolului XX care a fost popularizată în cărți și în filme, dar și studiată în cercetări științifice, principiile alimentației morale datează de mii de ani în numeroase culturi și religii”, nota Dr. William W. Li în lucrarea „Mănâncă și învinge diete” (Editura Lifestyle, 2024).
De ce nu consuma Pitagora carne și pește
Detaliat: „Filosoful și matematicianul grec Pitagora încuraja consumul de plante, și nu de animale, în urmă cu 2.000 de ani. O dietă vegetariană era cândva cunoscută ca dieta pitagoreică, pe baza părerii etice a lui Pitagora conform căreia animalele sunt ființe raționale, așa că oamenii ar trebui să evite să mănânce carnea animalelor tăiate. De asemenea, el credea în metempsihoză, care este migrarea sufletului în alte specii după moarte. Un animal putea astfel să aibă sufletul unei ființe umane și, prin urmare, nu trebuia să fie ucis. Pitagora însuși trăia urmând o dietă cu legume, pâine și miere. Așadar, deși este cel mai bine cunoscut pentru teorema sa matematică a² + b² = c², Pitagora a fost și unul dintre inițiatorii vegetarianismului din lumea occidentală”.
Cei mai stricți vegetarieni din lume
Exemplele nu se opresc aici: „India antică a dat naștere jainismului, o religie care adoptase antiviolența față de toate ființele vii, inclusiv insecte și păsări. Adepții religiei cunoscute drept jainism sunt cei mai stricți vegetarieni din lume, deoarece ei cred că toate ființele vii au un suflet. Ei evită să mănânce până și rădăcinoase, deoarece consideră că rădăcinile conțin vieți infinite și nu trebuie să fie atinse. Deși veganismul se bazează pe interdicția cruzimii față de animale, beneficiile sale pentru sănătate provin din consumul alimentelor integrale vegetale. Aceste alimente sunt pline de compuși bioactivi de combatere a grăsimii, care activează mecanismele de apărare a sănătății corpului. Dietele vegane (cele care nu includ alimente ultraprocesate sau prăjite) pot fi eficiente dacă dorești să slăbești”.
Fructe, legume, semințe, uleiuri, condimente
Dovezi: „Un studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord a demonstrat o intensificare de aproape trei ori a pierderii în greutate ca urmare a unei diete vegane, prin comparație cu o dietă săracă în grăsimi. Până și cei care nu urmează o dietă vegană foarte strictă pierd mai multă greutate decât persoanele care au o dietă occidentală tipică”. Ce alimente propune această dietă „subțire”? „Multe dintre produsele de pe lista alimentelor care combat grăsimea sunt de origine vegetală: fructe, legume, oleaginoase, semințe, uleiuri sănătoase, plante aromatice și condimente. Elimini fructele de mare și practic totul este în regulă. Dacă urmezi o dietă vegană strictă, va trebui să verifici etichetele cu ingrediente ale produselor din raioanele centrale ale magazinelor, pentru a te asigura că nu au fost folosite produse de origine animală în procesare, cum ar fi gelatină, carmin, acizi omega-3 marini și șelac”.
Capcanele vegane
Dacă urmezi acest tip de dietă, nu uita să mănânci strict în intervalul meselor, ba chiar să sari câteva mese săptămânal și nu mânca prea mult. Câteva ponturi de de la Dr. Li: „Calitatea hranei de origine vegetală contează. Doar pentru că un produs este de origine vegetală nu înseamnă că este și sănătos. Există numeroase alimente vegane nesănătoase (înghețată, bomboane, biscuiți, chipsuri) cu zahăr adăugat sau niveluri ridicate de sodiu. Mezelurile de origine vegetală (burgeri, nuggets, cârnați sau chiftele) au aspectul și gustul cărnii și sunt adecvate pentru vegani, dar sunt alimente ultraprocesate. Și toate legumele trase la tigaie, să zicem, sunt prăjite în ulei și pline de grăsime în exces”.
Vitamine și minerale
Nu în ultimul rând: „Poate decizi să devii vegan/ă, dar fii atent/ă că acest aspect implică o planificare atentă a alimentației, pentru a te asigura că primești cantități adecvate din anumite vitamine (B2, B3, B12 și D) și minerale (fier, calciu, iod, seleniu și zinc) obținute de obicei din produse de origine animală și fructe de mare. Poți căuta valorile lor în alimente specifice permise și poți planifica să le incluzi în dietă sau să iei suplimente alimentare, pentru a te asigura că ai în corp cantitățile necesare”. Nu-i tocmai simplu să fii „vegan”, nu?
