Trecerea timpului poate fi liniară, dar cursul îmbătrânirii umane nu este. În loc de o tranziție treptată, copilăria evoluează rapid, urmează platoul de la începutul vârstei adulte și o accelerare a îmbătrânirii, pe măsură ce trec anii.
Un studiu a identificat punctul de cotitură când are loc această accelerare: în jurul vârstei de 50 de ani.
Țesuturile care se degradează cel mai repede
După această perioadă, îmbătrânirea țesuturilor și organelor este mai abruptă decât în deceniile precedente, potrivit cercetării privind proteinele din corpurile umane pe o gamă largă de vârste adulte. Totodată, venele se degradează cel mai rapid.
Proteinele, implicate în îmbătrânirea corpului
„Pe baza modificărilor proteinelor asociate cu îmbătrânirea, am dezvoltat ceasuri proteomice specifice țesuturilor și am caracterizat traiectoriile îmbătrânirii la nivel de organ. Analiza temporală a relevat o inflexiune a îmbătrânirii în jurul vârstei de 50 de ani, vasele de sânge fiind un țesut care îmbătrânește devreme și este semnificativ susceptibil la îmbătrânire.”, arată o echipă condusă de cercetători de la Academia Chineză de Științe.
Oamenii au o durată de viață remarcabil de lungă în comparație cu majoritatea celorlalte mamifere, dar aceasta vine cu anumite costuri. Unul este declinul funcției organelor, ceea ce duce la o creștere a riscului de boli cronice pe măsură ce anii trec.
Nu avem o înțelegere foarte bună a tiparelor de îmbătrânire în organele individuale, așa că echipa a investigat modul în care proteinele din diferite țesuturi se schimbă în timp.
„Descoperirile noastre pun bazele unei înțelegeri la nivel de sistem a îmbătrânirii umane prin prisma proteinelor”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.
Aceștia au colectat probe de țesut de la 76 de donatori de organe, cu vârste între 14 și 68 de ani, care au murit din cauza unor leziuni cerebrale traumatice accidentale. De asemenea, au obținut probe de sânge.
Cele 516 probe – din 13 țesuturi diferite – au acoperit șapte sisteme ale corpului: cardiovascular (inimă și aortă), digestiv (ficat, pancreas și intestin), imunitar (splină și ganglion limfatic), endocrin (glanda suprarenală și adipos alb), respirator (plămân), tegumentar (piele) și musculo-scheletic (mușchi).
Echipa a construit un catalog al proteinelor găsite în aceste sisteme, notând cu atenție modul în care nivelurile lor s-au modificat odată cu creșterea vârstei donatorilor.
Cercetătorii și-au comparat descoperirile cu o bază de date de boli și gene asociate acestora și au descoperit că expresiile a 48 de proteine legate de boli au crescut odată cu vârsta.
Acestea au inclus afecțiuni cardiovasculare, fibroză tisulară, steatoză hepatică și tumori hepatice.
Corpul îmbătrânește rapid, în doar 10 ani
Cele mai evidente schimbări au avut loc între vârstele de 45 și 55 de ani. În această perioadă, multe țesuturi suferă o remodelare proteomică substanțială, cele mai marcante modificări apărând în aortă – demonstrând o susceptibilitate puternică la îmbătrânire.
Splina a prezentat, de asemenea, schimbări susținute, la fel și pancreasul – un organ abdominal responsabil pentru producerea de enzime și hormoni pe care corpul nostru îi folosește pentru a descompune și absorbi nutrienții din alimente.
Studiu dezvăluie un punct de cotitură când îmbătrânirea corpului tău se accelerează brusc
Pentru a-și testa descoperirile, cercetătorii au izolat o proteină asociată cu îmbătrânirea în aortele șoarecilor și au injectat-o în șoareci tineri pentru a observa rezultatele.
Animalele tratate cu proteina respectivă au avut performanțe fizice reduse, forță de prindere scăzută, rezistență mai scăzută și echilibru și coordonare mai scăzute, în comparație cu șoarecii netratați. De asemenea, au avut markeri proeminenți ai îmbătrânirii vasculare.
Forța musculară, în special forța de prindere a mâinilor, ne influențează capacitatea de a gestiona bolile și leziunile legate de vârstă, iar cercetările din 2024 din Finlanda sugerează că factorii genetici care afectează forța musculară ar putea juca un rol în îmbătrânirea sănătoasă.
Lucrările anterioare ale unei echipe din SUA au arătat alte două vârfuri ale îmbătrânirii, în jurul vârstei de 44 de ani și, din nou, în jurul vârstei de 60 de ani.
În acel studiu, primul vârf a arătat modificări ale moleculelor legate de metabolismul lipidelor, cafeinei și alcoolului, precum și de bolile cardiovasculare și disfuncțiile pielii și mușchilor.
Al doilea vârf a fost asociat cu metabolismul carbohidraților și cafeinei, bolile cardiovasculare, pielea și mușchii, reglarea imună și funcția renală.
Concluziile din această nouă lucrare sugerează că îmbătrânirea umană este un proces complicat, etapizat, care implică diferite sisteme.
Determinarea modului în care îmbătrânirea va afecta anumite părți ale corpului în anumite momente ar putea ajuta la dezvoltarea de intervenții medicale pentru a facilita procesul.
„Studiul nostru este pregătit să construiască un atlas proteomic multi-țesut, cuprinzător, care să acopere 50 de ani din întregul proces de îmbătrânire umană, elucidând mecanismele din spatele dezechilibrului proteostazei în organele îmbătrânite și dezvăluind atât modele universale, cât și specifice țesuturilor. Aceste perspective pot facilita dezvoltarea de intervenții specifice pentru îmbătrânire și boli legate de vârstă, deschizând calea pentru îmbunătățirea sănătății adulților în vârstă”, scriu autorii, potrivit Jurnalul, care citează sciencealert.ro.
