Ars longa, vita brevis
Celebrul aforism al medicului grec Hipocrate, „Ars longa, vita brevis“ – „Arta e vastă, viața e scurtă“ i se poate atribui, grație ultimelor cercetări din medicina stilului de viață, o nouă conotație. Persoanele vârstnice care frecventează galerii de artă și muzee, merg la teatru sau concerte pot trăi mai mult decât cei care nu o fac, sugerează un studiu din Anglia.
Chiar și după ce au luat în considerare o gamă largă de alți factori sociali și de sănătate, cercetătorii de la University College din Londra au descoperit că persoanele de peste 50 de ani care se implicau, sub o formă sau alta, în mod regulat, în activități artistice aveau cu 31% mai puține șanse de a muri pe o perioadă de 14 ani decât participanții la studiu ale căror vieți erau private de artă.
Cei care au luat parte la activități legate de artă doar o dată sau de două ori pe an au avut, în continuare, șanse cu 14% mai mici de a muri în timpul studiului.
„Aceste constatări sprijină analizele statistice anterioare și lucrările antropologice care sugerează că ar putea exista beneficii ale artei pentru indivizi, pe măsură ce îmbătrânesc“, a spus Daisy Fancourt, profesor asociat de psihobiologie și epidemiologie la University College London și coautor al studiului.
„Rămâne posibil ca asocierea prezentată aici să fie rezultatul unor factori de confuzie neidentificați, dar este promițător faptul că asocierea dintre consumul de artă și longevitate se menține chiar și atunci când sunt controlați mulți alți factori, respectiv socio-economici, demografici, de sănătate, sociali și comportamentali”, a explicat prof. Daisy Fancourt.
Rezultatele studiului sunt în concordanță cu cercetările anterioare, care au sugerat că artele pot susține longevitatea prin îmbunătățirea sănătății mintale, îmbunătățirea capitalului social, reducerea singurătății și împuținarea comportamentelor sedentare, mai spun autorii studiului.
Cercetătorii englezi au analizat datele pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 6.710 persoane care aveau 50 de ani sau mai mult în 2002, când s-au alăturat unui studiu de îmbătrânire pe termen lung. În 2004-2005, participanții au fost întrebați cât de des au avut tangență cu artele. De asemenea, participanții au mai răspuns unor serii de întrebări cu referire la obiceiurile, mediul, educația, situația financiară și viața lor socială.
Folosind înregistrările Serviciului Național de Sănătate al Regatului Unit, cercetătorii au urmărit participanții până în 2018. Până la acel moment, aproape 30% au murit.
În general, bărbații aveau mai multe șanse să moară, la fel ca persoanele necăsătorite, sărace sau lipsite de un loc de muncă. Mortalitatea a fost, de asemenea, mai mare în rândul persoanelor cu afecțiuni de sănătate, inclusiv simptome depresive, cancer și boli de inimă, notează autorii.
Dintre cei care au murit, 47,5% au declarat de la început că nu s-au implicat niciodată în activități culturale, comparativ cu 26,6% care au participat la o activitate legată de artă o dată sau de două ori pe an și 18,6% persoane care s-au implicat mai des în activități de ordin artistic.
Acte artistice „pe bază de rețetă”
Descoperirile studiului se circumscriu contextului mai larg al cercetării asupra beneficiilor artelor pentru sănătate, a spus Fancourt, în special în lumina modului în care multe țări oferă acte artistice „pe bază de rețetă”, pentru a susține sănătatea fizică și mintală.
„Consumul de artă poate extinde imaginația, inspiră, cultivă creativitatea, prilejuiește celebrarea unor momente semnificative, oferă conectivitate socială, construiește capital social, provoacă și oferă expunere la noi cunoștințe sau idei“, a spus prof. Jennifer Novak-Leonard de la Universitatea Northwestern, din Chicago, care cercetează participarea culturală, dar nu a fost implicată în studiul elaborat la University College.
Rezultatele sugerează că implicarea în activități culturale și consumul de artă poate îmbunătăți, în cele din urmă, „cantitatea“ – nu doar calitatea – vieții, a spus Novak-Leonard, precizând că lucrarea nu oferă nicio perspectivă asupra modului în care participarea la arte ar putea reduce mortalitatea.
„Acest studiu este intrigant, având în vedere amploarea substanțială a efectelor raportate asupra mortalității, dar ca majoritatea studiilor de asociere, generează mai multe întrebări decât răspunsuri. Studiul nu a analizat și alte aspecte cunoscute ca fiind importante cu privire la consumul de artă, cum ar fi influența implicării în acte de cultură în timpul tinereții”, a mai declarat, pentru Reuters Health, prof. Novak-Leonard.
„Cercetarea contemporană se concentrează nu numai pe prezență, ci și pe motivațiile pentru care are loc implicarea”, a spus Novak-Leonard.
