Băieții și bărbații pot cădea pradă presiunii venite din partea apropiaților sau a portretizării din mass-media a bărbatului puternic fizic. Tulburările de alimentație nu sunt doar o problemă pentru fete și femei. Mulți bărbați se străduiesc să obțină un corp atletic, care să aibă o cantitate de grăsime corporală atât de scăzută, încât este complet nerealistă. Fără a înțelege pe deplin cele mai bune strategii pentru dobândirea unui corp frumos și sănătos și fără a lua în calcul implicațiile nedorite ale acțiunilor lor, bărbații se pot amăgi cu faptul că un procent mai mic de grăsime corporală este mijlocul pentru atingerea obiectivului de a deveni puternic fizic…
Dieta ketogenică (săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi) ar putea ajuta bărbații să slăbească și să-și sporească producția de testosteron – este concluzia unui studiu realizat de prof. dr. Jacob Wilson, directorul Institutului pentru Științe Aplicate și Performanță din Tampa, Florida. Dar excluderea carbohidraților s-ar putea să fie un demers care să nu merite pe termen lung. Jocul la extreme cu carbohidrații și grăsimile poate scurta durata de viață, așa cum sugerează o nouă cercetare publicată în The Journal of Nutrition de o echipă de cercetători japonezi condusă de prof. dr. Takashi Tamura, din cadrul Departamentului de Medicină Preventivă al Universității de Medicină din Nagoya.
Studiul oamenilor de știință din Japonia a descoperit că grăsimile și carbohidrații pot avea un impact diferit asupra bărbaților și femeilor. Bărbații care au consumat prea puțini carbohidrați și-au crescut semnificativ riscul de mortalitate de orice cauză, în timp ce bărbații cu un aport mai mare de grăsimi au avut un risc mai mare de mortalitate cauzată de cancer.
Cantitățile de carbohidrați și grăsimi benefice longevității
Pentru a înțelege care este procentul optim de carbohidrați și grăsimi din alimentație, cercetătorii au urmărit 34.893 de bărbați și 46.440 de femei, cu vârste cuprinse între 35 și 69 de ani. Conform scorului mediu al indicelui de masă corporală (IMC) – 23,7 pentru bărbați și 22,2 pentru femei – participanții erau relativ sănătoși.
După nouă ani, cercetătorii au chestionat participanții pentru a-și estima aportul total de carbohidrați, grăsimi și energie. În loc să urmărească participanții care au suferit o boală cronică, cum ar fi cancerul, și/sau decesul, cercetătorii au folosit un raport de risc pentru a estima probabilitatea mortalității din fiecare cauză în parte și pentru toate la un loc pe baza dietelor participanților.
În ceea ce privește consumul de carbohidrați, cercetătorii au descoperit că bărbații cărora mai puțin de 40% din totalul caloriilor zilnice le-au provenit din carbohidrați, prezentau un risc semnificativ mai mare de mortalitate de orice cauză decât bărbații al căror consum de carbohidrați însemna între 50 și 55% din totalul aportului de calorii. În mod surprinzător, riscul a rămas constant, indiferent de calitatea acelor carbohidrați (rafinați sau minim procesați).
În privința grăsimilor, riscul de mortalitate cauzat de cancer a fost mai mare în rândul bărbaților care au primit mai mult de 35% din calorii din grăsimi. Aportul scăzut de grăsimi nesaturate (exemplu – ulei de măsline și avocado) la bărbați a fost, de asemenea, legat de un risc mai mare de mortalitate cauzată de cancer și de toate cauzele.
Importanța carbohidraților în cazul bărbaților
Experții în longevitate au disputat mult timp locul potrivit al grăsimilor și carbohidraților într-o dietă propice longevității. Unii experți indică cercetări care sugerează că o dietă keto cu conținut scăzut de carbohidrați poate reduce inflamația, poate reduce riscul multor probleme cronice de sănătate (cum ar fi diabetul și cancerul), poate crește energia și sănătatea creierului, poate ajuta la pierderea grăsimilor și poate îmbunătăți nivelul hormonilor. Este cazul studiului realizat de prof. Lee Crosby, de la Universitatea din Carolina de Nord, care compară riscurile și beneficiile dietei ketogenice.
Dar aportul de carbohidrați pare a fi important pentru o viață lungă și sănătoasă. Un studiu publicat în The Lancet de dr. Sara Seidelmann, chirurg cardiovascular, a constatat că atât aportul scăzut de carbohidrați (mai puțin de 40%), cât și aportul ridicat de carbohidrați (peste 70%) au fost asociate cu un risc crescut de mortalitate. În același timp, studiul a concluzionat că o dietă compusă din 50 până la 55% carbohidrați este optimă pentru longevitate. – „Atât procentele ridicate, cât și cele scăzute de carbohidrați din diete au fost asociate cu o mortalitate crescută. Riscul minim a fost observat la un aport de carbohidrați de 50-55%. Modelele alimentare cu conținut scăzut de carbohidrați care favorizează proteinele și grăsimile de origine animală, din surse precum mielul, vita, porcul și puiul, au fost asociate cu o mortalitate mai mare, în timp ce cele care favorizau aportul de proteine și grăsimi derivate din plante, din surse precum legumele, nucile, untul de arahide și pâinea din cereale integrale, au fost asociate cu o mortalitate mai scăzută, ceea ce sugerează că sursa de hrană modifică în mod semnificativ asocierea dintre aportul de carbohidrați și mortalitate.
Un alt studiu, desfășurat de data aceasta în China, de echipa dr. Mohsen Mazidi, șeful Laboratorului de Genetică al Academiei de Științe din Bejing, a asociat consumul scăzut de carbohidrați cu un risc crescut cu 32% de mortalitate generală și cu un risc crescut cu 36% de mortalitate legată de cancer.
De ce stau lucrurile așa? Autorii cercetării universitarilor de la Nagoya speculează că participanții care s-au hrănit cu mai puțini carbohidrați ar fi putut beneficia de un aport foarte scăzut de nutrienți importanți, cum ar fi fibre, vitamine, minerale și fitochimice, substanțe care vin la pachet cu consumul de carbohidrați bogați în nutrienți, cum ar fi cerealele integrale și fructele sau legumele colorate.
Raportul ideal dintre carbohidrați și grăsimi
Pentru a îmbunătăți densitatea de nutrienți din hrană și pentru a atinge raportul ideal dintre carbohidrați și grăsimi, luați în considerare dieta mediteraneană, sfătuiesc cercetătorii de la Universitatea din Nagoya. Longevivii din așa-numitele Zone Albastre – puncte fierbinți de longevitate din întreaga lume, unde mulți dintre locuitori ating sau depășesc vârsta de 100 de ani – sunt fideli dietei mediteraneene. Dieta pune accent pe cereale integrale, fructe și legume, împreună cu ierburi, condimente, nuci, ulei de măsline, pește, carne de pasăre și cantități cât se poate de modeste de carne roșie și vin.
„Dieta mediteraneană este în mod unanim asociată cu o durată de viață mai lungă, o durată de sănătate mai bună, un risc mai scăzut de boli cronice și poate chiar inversa vârsta biologică a creierului“ – prof. dr. Miguel Martinez-Gonzales, de la Universitatea din Navarra, Spania. În plus, dieta mediteraneană bifează în mod automat toate cerințele dietei de longevitate recomandată pentru bărbați în urma studiului din The Journal of Nutrition: o dietă mai echilibrată, care include carbohidrați sănătoși, o cantitate moderată de grăsimi și mai multe grăsimi sănătoase.
Bărbații nu sunt ocoliți de tulburările de alimentație
Tulburările de alimentație sunt boli care afectează relația unei persoane cu alimentele și imaginea corpului. Persoanele cu tulburări de alimentație se gândesc excesiv la mâncare, la greutatea corporală, la modul în care arată și la cum să-și controleze aportul de alimente. Tipurile de tulburări de alimentație includ: anorexia, care se caracterizează prin pierderea în greutate sau menținerea greutății prin dietă extremă, înfometare sau prea mult exercițiu; hiperfagia, ceea ce înseamnă consumul frecvent al unor cantități neobișnuit de mari de alimente la o singură masă și chiar între mese; bulimia, cu simptome care includ purjare, administrare de laxative, exerciții fizice sau post aspru pentru a evita creșterea în greutate după alimentația excesivă. Cauza exactă a acestor tulburări este neclară, dar se crede că apare ca urmare a unei combinații de factori psihologici, de mediu și biologici/genetici, arată dr. Anna Hidell, psihoterapeut cu sediul în New York.
Tulburările de alimentație nu sunt doar o problemă pentru fete și femei. Băieții și bărbații suferă, de asemenea, de tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia, bulimia și hiperfagia. Concepția greșită comună potrivit căreia această boală afectează doar femeile poate însemna că băieții ajung adesea la tratament mai târziu în procesul bolii. Potrivit Asociației Americane pentru Tulburări de Alimentație, aproximativ una din trei persoane care se luptă cu o tulburare de alimentație este de sex masculin și se estimează că 10 milioane de bărbați se vor lupta cu o tulburare de alimentație la un moment dat în viața lor.
Semnele fizice și comportamentele ale acestor boli pot fi ratate din greșeală de cei dragi, de personalul didactic sau, uneori, chiar de profesioniștii din domeniul sănătății. Acest lucru, împreună cu un creier inadecvat hrănit, fac ca băieții să întârzie recunoașterea bolii și nevoia de a cere ajutor. În consecință, bărbații se îmbolnăvesc mai grav pe măsură ce trece mai mult timp.
Presiunea portretizării bărbatului puternic fizic
Mulți părinți sau activiști își fac griji cu privire la mesajele inadecvate pe care fetele le preiau din mass-media sau de la diferite persoane pe care le-au învestit cu rolul de model de viață. Însă la fel de ușor cad băieții sau bărbații
Cu toate acestea, băieții și bărbații cad pradă la fel de ușor presiunii venite din partea apropiaților sau a portretizării din mass-media a bărbatului puternic fizic. Mulți se străduiesc să obțină un corp atletic, care să aibă o cantitate de grăsime corporală atât de scăzută, încât este complet nerealistă. Fără a înțelege pe deplin cele mai bune strategii pentru dobândirea unui corp frumos și sănătos și fără a lua în calcul implicațiile nedorite ale acțiunilor lor, bărbații se pot amăgi cu faptul că un procent mai mic de grăsime corporală este mijlocul pentru atingerea obiectivului de a deveni puternic fizic. Media, sursele online sau discuțiile între colegi le pot oferi tinerilor o impresie despre standardele pe care ar trebui să le respecte și cum ar trebui să arate. Acest lucru, la rândul său, poate influența stima de sine. Bărbații, la fel ca și femeile, recunosc că tachinarea și agresivitatea îndreptate împotriva greutății lor corporale au fost un factor declanșator al comportamentelor lor legate de tulburări alimentare.
Specialiștii spun că semnele că un bărbat sau un adolescent are o tulburare de alimentație pot include concentrarea excesivă asupra formei corpului, mușchilor și imperfecțiunilor. Indicatorii suplimentari includ utilizarea de steroizi anabolizanți, timpul excesiv petrecut cu exerciții fizice în detrimentul altor activități, mersul la toaletă imediat după masă și respectarea unei rutine stricte de alimentație.
Tulburările de alimentație reduc durata de viață
„Persoanele cu tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia sau bulimia, au un risc semnificativ mai mare de a muri prematur, prin comparație cu alte persoane care nu înregistrează astfel de suferințe, a concluzionat o echipă de cercetători britanici în urma unui studio condus de dr. Jon Arcelus, profesor emerit la Institutul pentru Sănătate Mintală al Universității Nottingham, Regatul Unit.
Un suferind de anorexie are un risc de 5,8 ori mai mare de a muri prematur, în comparație cu persoanele sănătoase, fără tulburări de alimentație. Bulimia dublează riscul de deces prematur.
Pacienții diagnosticați cu anorexie în vârstă de 20 de ani au un risc de deces de 18 ori mai mare decât persoanele sănătoase de aceeași vârstă.
Persoanele cu o tulburare de alimentație, cum ar fi anorexia sau bulimia, au un risc semnificativ mai mare de a muri prematur, în comparație cu alte persoane.
Cineva cu anorexie are un risc de 5,8 ori mai mare de a muri prematur, în comparație cu persoanele sănătoase, fără tulburări de alimentație. Bulimia dublează riscul de deces prematur.
Pacienții diagnosticați cu anorexie în vârstă de 20 de ani au un risc de deces de 18 ori mai mare decât persoanele sănătoase de aceeași vârstă“, au raportat cercetătorii britanici în studiul publicat în jurnalul medical Archives of General Psychiatry.
Efectele tulburărilor de alimentație asupra organismului
De ce persoanele cu tulburări de alimentație pot muri devreme nu este întotdeauna clar, au subliniat autorii. În majoritatea cazurilor, ratele mai mari ale mortalității se datorează efectelor pe care tulburarea de alimentație le are asupra organismului pe termen lung. Autorul principal al studiului britanic, prof. dr. John Arcelus, concluzionează că tulburările de alimentație au „consecințe fizice grave”.
Tulburările de alimentație afectează sănătatea fizică și emoțională a unui individ. Mulți bărbați cu tulburări de alimentație suferă de depresie și retragere social și pot prezenta, de asemenea, constipație, tulburări electrolitice, ritm cardiac neregulat, eroziune a smalțului dentar și niveluri scăzute de testosterone, spun medicii.
Legumele, o parte cheie a nutriției pentru sănătatea bărbaților
Părinții au nevoie de legume la fel de mult ca și copiii. Legumele conțin fibre alimentare, vitamine, minerale și fitonutrienți care promovează sănătatea pe măsură ce îmbătrânim și ajută la reducerea riscului de boli cronice, inclusiv boli de inimă, diabet și unele tipuri de cancer.
Fie că este vorba de antrenamentele din sala de sport sau de mișcarea zilnică pe care o facem acasă, la serviciu sau în alte locuri pentru a ne îndeplini planurile zilnice, viața noastră necesită multă energie. Legumele bogate în carbohidrați, cum ar fi cartofii, mazărea și porumbul, oferă mai multe calorii decât legumele fără amidon. Dar, chiar dacă legumele sunt o sursă excelentă de nutrienți, vitaminele solubile în apă, cum ar fi vitamina C, riboflavina, tiamina și acidul folic, pot fi distruse prin expunerea la temperaturi ridicate și timp îndelungat de gătire.
Legumele bogate în antioxidanți sunt la fel de necesare. Bărbații adulți ar trebui să consume 2 ½ până la 4 căni de legume pe zi și să includă în meniu o varietate de legume din toate subgrupele – verde închis, roșu și portocaliu, fasole și mazăre, cele cu amidon, dar și sparanghelul, sfecla, broccoli și cartofii dulci. De asemenea, specialiștii subliniază că multivitaminele sunt suplimente, nu înlocuitori pentru alimente integrale și legume. Fitonutrienții importanți (cum ar fi antioxidanții) și fibrele alimentare sunt două componente ale legumelor care le fac de neînlocuit cu o pastilă.
