Omenirea a căutat dintotdeauna, sub o formă sau alta, modalități de a trăi o viață mai lungă și de a se bucura de o sănătate mai bună. Aportul oamenilor de știință și remarcabilele descoperiri din ultimele decenii se traduc acum în cea mai lungă speranță de viață din toate timpurile, la nivel global. Totuși, subiectul nu este lipsit de controverse iar dilema calitate versus cantitate nu a dispărut din peisajul academic.
CENTENARII
În ceea ce privește animalele, studiile sugerează că încetinirea îmbătrânirii are impact asupra mai multor boli legate de vârstă. Modificarea unei singure gene poate menține un șoarece sănătos mai mult timp și îi poate prelungi durata de viață.
În cele ce privesc oamenii, lucrurile sunt, în mod evident, mult mai complicate, dar datele obținute în urma studiilor efectuate cu participare umană sunt la fel de sugestive. Oamenii care ajung să împlinească vârsta de 100 de ani pot suferi și ei de bolile tipice îmbătrânirii – boli de inimă, cancer, demență, dar cu zeci de ani mai târziu decât colegii lor de generație cu o viață mai scurtă. Așadar, centenarii nu suferă o perioadă la fel de lungă și grevează sistemul de sănătate mult mai puțin.
O bună parte a oamenilor de știință care studiază biologia îmbătrânirii speră ca tot mai mulți semeni să aibă parcursul acestor centenari, dezavuând, totodată, clinicile medicale care promit o prelungire majoră a duratei de viață.
NEBUNIILE
„Există un întreg spectru de ceea ce numim nebunii”, spune dr. Eric Verdin, care conduce Institutul Buck pentru Cercetarea Îmbătrânirii din California, SUA. Cei care promit că „vindecă moartea” o fac cu scopul de a vinde ceva, este de părere dr. Verdin – „Nu vom vindeca moartea și nici măcar nu știu dacă așa ceva ar fi de dorit. Oamenii de știință serioși, interesați de biologia îmbătrânirii, se concentrează în schimb pe extinderea a ceea ce numim „durata de sănătate”, perioada de viață în care oamenii trăiesc fără dizabilități“.
„Există lucruri pe care aproape oricine le-ar putea face chiar acum pentru a se înscrie pe o traiectorie de sănătate mai bună”, spune dr. Matt Kaeberlein, biogerontolog la Universitatea din Washington și director științific al Optispan, o companie din domeniu.
PRINCIPIILE
O serie de reputați cercetători intervievați pe această temă se declară în deplin acord cu câteva principii de bază, care, de altfel, sunt și tipul de sfaturi pe care le primim adesea de la bunicii și străbunicii noștri. – Dormiți suficient și adecvat, faceți exerciții fizice și nu neglijați interacțiunea socială. Limitați stresul. Mâncați o dietă sănătoasă și evitați obezitatea. Nu fumați deloc și nu beți prea mult. De asemenea, conduceti cu atentie!
Cercetătorii din domeniul biologiei îmbătrânirii au, de cele mai multe ori, un medicament sau o abordare preferată despre care cred că va prelungi durata de sănătate, deși toți admit că, în privința oamenilor, nu există încă dovezi concrete care să susțină fără putință de tăgadă vreun panaceu. „La acest capitol, chiar și cele mai promițătoare soluții stau sub semnul lui poate“, spune Kaeberlein.
TESTĂRILE
Aproximativ o duzină de medicamente deja aprobate – inclusiv rapamicina, utilizată pentru a preveni respingerea organelor în timpul transplantului, și medicamentul pentru diabet metformin – ar putea fi reutilizate pentru a ajuta la extinderea duratei de viață sănătoase, opinează dr. Nir Barzilai, directorul fondator al Institutului de Cercetare a Îmbătrânirii de la Colegiul de Medicină Albert Einstein din New York.
Nu este ușor să găsim finanțare pentru studiile clinice și este dificil de demonstrat, în vederea obținerii licenței de comercializare, că acestea sunt sigure și eficiente, spune dr. Barzilai, care încearcă, de ani de zile, să strângă fonduri pentru un studiu cu metformină.
Testarea medicamentelor pentru beneficiile pe care le aduc longevității la oameni este, dacă nu imposibilă, atunci, cel puțin o provocare. Un studiu cu rezultate concludente și incontestabile ar necesita ca mii de oameni să ia fie medicamentul, fie un placebo timp de zeci de ani. Nimeni nu este dispus să aștepte atât de mult pentru un rezultat. Mulți oameni nu așteaptă deloc.
BIOHACKERII
Rapamicina, medicamentul folosit în cazul transplanturilor, este deja favoritul comunității biohackerilor – oameni care testează medicamente (adesea mai multe) pe ei înșiși, sperând să-și prelungească viața. Deși fac acest lucru împotriva sfaturilor specialiștilor, acești auto-experimentatori pot oferi date utile pentru știință, cu condiția să le permită medicilor să le monitorizeze îndeaproape sângele, urina și experiențele prin care trec, spune dr. James Kirkland, geriatru și fost director al Centrului Robert și Arlene Kogod pentru Îmbătrânire de la Clinica Mayo, din Minnesota.
Rapamicina, care pare să încetinească îmbătrânirea celulară, este, de asemenea, subiectul de seamă al unei întregi serii de studii de cercetare aflate în faza de testare. Oamenii de știință își propun să demonstreze mai întâi că un medicament este eficient împotriva unei anumite afecțiuni asociate vârstei înaintate, pentru ca apoi să îi testeze eficacitatea și în raport de alte asemenea boli.
VOLUNTARIATUL
În prezent, cercetătorii de la Universitatea Columbia recrutează, pentru un studiu de acest gen, început cu mai mulți ani în urmă, femei voluntare pentru a vedea dacă rapamicina poate ajuta la întârzierea debutului menopauzei.
În jurul vârstei de 50 de ani, ovarele încep să treacă printr-un proces de îmbătrânire măsurabil, explică dr. Zev Williams, șeful diviziei de Endocrinologie Reproductivă și Infertilitate de la Centrul Medical Irving din Columbia – „Riscul de boli de inimă și alte probleme de sănătate crește după menopauză, iar îndepărtarea timpurie a ovarelor poate scurta durata de viață“.
Din totalul celor 50 de femei care vor fi incluse în studiu, o jumătate va primi rapamicină în doză mică, iar cealaltă jumătate, placebo, o dată pe săptămână, timp de trei luni, după care participantele vor fi monitorizate în continuare încă nouă luni.
Dr. Kaeberlein își face griji că această primă generație de teste nu va fi suficientă ca ordin de mărime pentru a dovedi eficacitatea substanței, iar dr. Kirkland se teme că unul sau două eșecuri ar produce deraierea întregului proiect. Dr. Williams, la rândul său, rămâne plin de speranță. – „Va fi interesant să vedem dacă rapamicina are efectul pe care multe dintre studiile anterioare sugerează că le-ar avea. Avem încă nevoie de studii pentru a afla, dar dacă acest lucru este adevărat, a avea capacitatea de a folosi o pastilă relativ ieftină pentru a îmbunătăți efectiv durata de sănătate și durata de viață a oamenilor ar fi cu adevărat extraordinar”.
COSTURILE
Fiecare intervenție medicală ar putea avea efecte secundare. Chiar și îmbunătățirea funcției celulare, care sună ca un lucru bun, ar putea fi periculoasă pentru cineva care are cancer, opinează dr. Kirkland. – „Nu ne-am dori să oferim un avantaj selectiv celulelor canceroase. De aceea, oamenii de știință serioși insistă ca, înainte ca aceste medicamente să fie administrate persoanelor sănătoase, să aibă loc studii clinice conduse cu maximă atenție“.
Studiile anterioare au arătat că, în cazul animalelor de laborator, există întotdeauna un compromis legat de prelungirea duratei de viață. De obicei, o viață mai lungă vine în detrimentul reproducerii, în sensul că animalele care urmează o dietă cu conținut limitat de calorii trăiesc mai mult, dar au mai puțini descendenți.
În cazul oamenilor, o intervenție începută mai târziu, la vârsta a doua, ar putea prelungi viața fără efecte secundare majore, declară dr. Kaeberlein. – „Luând în considerare riscurile prelungirii vieții, oamenii nu ar trebui să uite beneficiile potențiale: întârzierea apariției bolii Alzheimer, a majorității tipurilor de cancer, a bolilor de rinichi, a bolilor de inimă, a pierderii masei musculare, a capacității de a face ceea ce doresc”, subliniază dr. Kaeberlein.
STILUL DE VIAȚĂ
Pentru moment, a trăi guvernați de un stil de viață sănătos este, într-adevăr, cel mai bun mod de a prelungi viața cunoscut de știință.
„Nu s-a dovedit niciodată că hamburgerii și cartofii prăjiți consumați zilnic îmbunătățesc starea de sănătate”, spune dr. Cristal Hill, profesor de gerontologie la Universitatea din California de Sud, care studiază modul în care îmbătrânirea, metabolismul și nutriția influențează sănătatea și longevitatea. – „Fiecare om este diferit, desigur, și fiecare are nevoi diferite în varii etape ale vieții. Un jucător de fotbal profesionist are nevoie de mult mai multe proteine decât o persoană obișnuită. Dar, după retragerea din viața sportivă, dacă acel jucător mănâncă aceeași cantitate de proteine în timp ce face mult mai puține exerciții, va acumula grăsime nesănătoasă“.
POSTUL
O serie de cercetători specializați în geroștiință sunt susținători puternici ai „postului intermitent”, considerând că a nu mânca perioade lungi de timp imită beneficiile restricției calorice, prelungind astfel viața.
Deși arată că nu s-au făcut tipuri de cercetare întinsă pe ani de zile pentru a dovedi că funcționează, dr. Barzilai, printre alții, este un adept al acestei metode. El practică așa-numită variantă 16/8, adică mănâncă toată mâncarea alocată unei zile într-un interval de 8 ore consecutive și absolut nimic în celelalte 16.
„Postul este o modalitate foarte importantă de a-ți regla sănătatea, capacitatea de însănătoșire și longevitatea”, declară dr. Barzilai. – „O astfel de alimentație programată ajută la pierderea în greutate (bărbații pierd mai mult în timpul postului intermitent decât femeile), îmbunătățește capacitatea de exercițiu, capacitatea cognitivă și sporește energia. Este o modalitate bună de a întârzia îmbătrânirea”.
Nu toată lumea este, însă, convinsă de binefacerile postului intermitent. „Eu sunt un adept al micului dejun”, afirmă dr. Charles Brenner, președintele Departamentului de Diabet și Metabolism al Cancerului de la Beckman Research Institute, din Duarte, California și profesor la Universitatea Stanford. Dr. Brenner este sceptic cu privire la multe dintre afirmațiile referitoare la prelungirea duratei de viață, susținând că durata de viață a animalelor are limite superioare codificate genetic.
SUPLIMENTELE
Echipa de cercetare a doctorului Brenner a descoperit activitatea vitaminică a nicotinamidei ribozide, care este testată în mai multe boli și afecțiuni. – „Acest tip de vitamină poate duce la o îmbătrânire mai sănătoasă și mai rezilientă“, afirmă dr. Brenner, care este și consilierul științific șef al companiei ChromaDex, producător al acestui supliment produs din plante.
Prof. dr. Charles Brenner este, de asemenea, un puternic susținător al stilului de viață sănătos, inclusiv al somnului adecvat, al activității fizice și mentale și al implicării sociale. – „Dacă nu ne alterăm traiectoria cu stiluri de viață nesănătoase și nu ne expunem la agenți infecțioși și violență, mulți dintre noi vom trăi o viață mai lungă și mai sănătoasă”.
CEASUL BIOLOGIC
Alături de alți oameni din mediul academic, dr. Charles Brenner a ridicat semne de întrebare cu privire la așa-numitele „ceasuri biologice”, despre care o mulțime de oameni de știință spun că pot evalua cu exactitate vârsta biologică – diferită de cea cronologică. – „Este clar pentru oricine a participat vreodată la o reuniune prilejuită de un număr de ani de la terminarea liceului: unii oameni îmbătrânesc mai bine decât alții. Aceste ceasuri evaluează vârsta biologică și dau ca rezultat un număr exact de ani fără a avea, însă, reproductibilitate de măsurare sau vreo utilitate în ghidarea schimbărilor posibil necesare în stilul de viață sau în medicație“. În schimb, spune Charles Brenner, evaluarea modului în care se simte o persoană care, spre exemplu, a urcat un anumit număr de trepte, este mult mai importantă.
Când dr. Cristal Hill era pe cale să împlinească 40 de ani, un ceas biologic i-a indicat că măsura doar 32, mai exact, că vârsta ei biologică ar fi de 32 de ani. „Mi-a plăcut să aud asta, numai că, în unele zile, dacă nu dorm suficient, mă simt ca și cum aș avea 50 de ani”, explică dr. Hill. „Totuși, vârsta mai mică atribuită este încurajatoare pentru mine. Mă motivează să mă ridic din pat la 6:30 și să merg pe jos 30 – 40 de minute. Când ești motivat să faci ceea ce promovează un stil de viață sănătos, continui”.
MIRAJUL
În cele din urmă, nu ar fi nefiresc să ne întrebăm cât de aproape sunt toți acești oameni de știință de a descoperi fântâna tinereții mult căutată de exploratorul spaniol Ponce de León?
În anumite privințe, dr. Kirkland rămâne optimist. Cu până la 50 de studii clinice în desfășurare în întreaga lume, el crede că nu va dura prea mult timp pentru a afla dacă medicamentele existente pot fi reutilizate pentru a reduce severitatea unora dintre cele mai grave boli ale îmbătrânirii, cum ar fi Alzheimer în stadiu avansat sau anumite tipuri de cancer.
