Cofeina poate juca un rol mai puţin decât credem în „trezirea” noastră. Consumul de cafea este larg răspândit şi este adesea justificat de băutorii obişnuiţi cu sentimentul de atenţie sporită şi performanţă cognitivă şi motrică.
Cu toate acestea, nu este clar dacă aceste percepţii au o corelaţie neurobiologică. Şi, astfel, pentru a încerca să înţelegem mai bine mecanismele care stau la baza acestui fenomen, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Minho din Braga, Portugalia, au efectuat un studiu specific.
Folosind imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI), au analizat datele de la un grup de oameni care consumau în mod regulat cafea şi le-au comparat cu un grup care consuma cofeină. Iar descoperirea făcută a fost destul de interesantă. Poate că puterea energizantă a cafelei derivă şi din efectul placebo.
Pentru a realiza studiul, oamenii de ştiinţă au recrutat participanţi care beau cel puţin o ceaşcă de cafea pe zi şi le-au făcut supuşi scanărilor RMN funcţionale înainte şi la 30 de minute după ce au băut cafea sau au ingerat cofeină. Ei au intervievat participanţii pentru a colecta date personale şi, de asemenea, le-au cerut să se abţină de la a mânca sau a bea băuturi care conţin cofeină timp de cel puţin trei ore înainte de experiment. În timpul rezonanţelor, participanţii au fost rugaţi să se relaxeze.
Cafeaua – da, cofeina – nu
Rezultatele au arătat că consumul de cafea scade activitatea acelei regiuni a creierului activă când mintea este în repaus, precum şi a reţelelor somatosenzoriale/motorii şi ale cortexul prefrontal (percepţia senzorială, controlul motor al corpului, planificarea, deciziile şi controlul emoţiilor).
Acest lucru pare să indice că consumul ambelor substanţe – cafea sau cofeină – îi face pe oameni mai pregătiţi să treacă de la odihnă la acţiune. Cu toate acestea, doar cafeaua a crescut activitatea de control executiv şi a zonelor de rezolvare a problemelor. Cofeina, însă, nu.
Studiul separă astfel efectele neurochimice ale cofeinei de experienţa consumului de cafea. Rezultatele demonstrează că conectivitatea dintre viziune şi regiunile de control executiv creşte doar după ce bei cafea, nu cofeină. Cu alte cuvinte, cafeaua îi face pe oameni mai pregătiţi pentru acţiune şi mai atenţi la stimulii externi;.
Acest lucru ne face să facem ipoteza că efectul energizant se datorează altor reacţii specifice consumului de cafea, influenţate de factori precum mirosul şi gustul deosebit sau aşteptările psihologice ale celor care o consumă. Pe scurt, un efect placebo.
