Nimeni nu știe exact cum sau când a fost descoperită, deși există multe legende despre originea ei. Are o istorie cunoscută de cel puțin șapte secole, este pe locul doi în clasamentul celor mai consumate băuturi din lume, conține peste 100 de componente active biologic și 80% dintre adulți o beau cu mare plăcere. Savoarea acestei băuturi, despre care Thomas Jefferson, cel de-al treilea președinte al Statelor Unite, spunea că este „băutura preferată a lumii civilizate“, se dovedește a fi dublată de proprietăți care fac ca oamenii de știință să o asocieze cu o longevitate crescută și un risc mai mic de boli cardiovasculare. Un studiu publicat recent în Jurnalul European de Cardiologie Preventivă a urmărit influența a trei tipuri diferite de cafea – măcinată, instant și decofeinizată – asupra câtorva sute de mii de subiecți. Rezultatele sunt spectaculoase…
Studiu realizat în premieră
Consumul de două până la trei cești de cafea pe zi este asociat cu o durată de viață mai lungă și un risc mai mic de boli cardiovasculare, în comparație cu evitarea cafelei, potrivit cercetărilor publicate astăzi în Jurnalul European de Cardiologie Preventivă, editat de Societatea Europeană de Cardiologie. Constatările aplicate soiurilor măcinate, instant și decofeinizate.
Studii epidemiologice anterioare raportează efectele benefice ale consumului obișnuit de cafea asupra aritmiei incidente, bolilor cardiovasculare și mortalității. Cu toate acestea, impactul cafelei preparate prin diferite metode asupra bolilor cardiovasculare și a supraviețuirii este în mare parte necunoscut. „Există puține informații despre impactul pe care îl are cafeaua, în funcție de variantele ei, asupra sănătății inimii și a supraviețuirii, așa că am decis ca, în cercetarea noastră, să examinăm asocierile dintre tipurile de cafea și aritmii incidente, boli cardiovasculare și deces. În acest studiu amplu, de observație, cafeaua măcinată, cafeaua instant și cea decofeinizată au fost asociate cu reduceri ale incidenței bolilor cardiovasculare și a decesului din cauza bolilor cardiovasculare sau din orice cauză”, a explicat autorul principal al studiului, prof. dr. Peter Kistler, șef al Laboratorului de Cercetare Clinică a Electrofiziologiei de la Baker Heart and Diabetes Research Institute (Institutul de Cercetare a Inimii și a Diabetului „Baker“), director al Departamentului de Electrofiziologie al Spitalului Alfred, ambele din Melbourne, Australia și profesor la Melbourne University și Monash University.
Sute de mii de persoane monitorizate
Intitulat „Impactul subtipurilor de cafea asupra bolilor cardiovasculare incidente, aritmiilor și mortalității: rezultate pe termen lung“, studiul sugerează, potrivit prof. Peter Kistler, că „aportul ușor până la moderat de cafea măcinată, instant și decofeinizată ar trebui considerat parte a unui stil de viață sănătos.“
Studiul a inclus 449.563 de participanți, înregistrați în Biobanca din Marea Britanie, fără aritmii sau alte boli cardiovasculare (boală coronariană, insuficiență cardiacă congestivă și accident vascular cerebral ischemic) la momentul inițial. Vârsta subiecților, în totalitate adulți, a fost cuprinsă între 40 și 69 de ani, cu o medie de vârstă de 58 de ani și o pondere a femeilor de 55,3%.
Participanții au completat un chestionar în care erau întrebați câte cești de cafea beau în fiecare zi și ce tip obișnuiesc să consume – cafea instant, cafea măcinată (cum ar fi cappuccino sau cafea filtrată) sau cafea decofeinizată. Ei au fost apoi grupați în șase categorii, în funcție de cantitatea consumată zilnic – niciuna, mai puțin de una, una, două până la trei, patru până la cinci și mai mult de cinci cești de cafea pe zi.
Cel mai consumat tip de cafea
Tipul obișnuit de cafea a fost instant pentru 198.062 (44,1%) participanți, măcinată pentru 82.575 (18,4%) și decofeinizată pentru 68.416 (15,2%). Alți 100.510 (22,3%) subiecți care nu consumau cafea au servit ca grup de comparație.
Băutorii de cafea au fost comparați cu cei nebăutori pentru incidența aritmiilor, a bolilor cardiovasculare și a decesului, după ajustarea în funcție de vârstă, sex, etnie, obezitate, hipertensiune arterială, diabet, apnee obstructivă în somn, relația cu fumatul și consumul de ceai și alcool.
Informațiile necesare și rezultatele au fost obținute din fișele medicale și înregistrările de deces ale subiecților, iar monitorizarea mediană s-a făcut timp de 12,5 ani. Un total de 27.809 (6,2%) participanți au murit în timpul monitorizării.
Toate tipurile de cafea au fost asociate cu o reducere a deceselor din orice cauză. Cea mai mare reducere a riscului a fost constatată în cazul consumului de două până la trei căni pe zi, care, prin comparație cu lipsa consumului de cafea, a fost asociat cu o probabilitate mai mică de deces cu 14% pentru preparatele decofeinizate, 27% pentru cafeaua măcinată și 11% pentru cea instant.
Cel mai benefic mod de preparare
În timpul monitorizării, 43.173 (9,6%) participanți au fost diagnosticați cu o boală cardiovasculară. Toate subtipurile de cafea au fost asociate cu o reducere a bolilor cardiovasculare incidente.
Din nou, cel mai mic risc a fost observat în cazul consumului de două până la trei cești de cafea pe zi, care, comparativ cu abstinența, a fost asociat cu o probabilitate redusă de boli cardiovasculare cu 6%, 20% și 9% pentru cafeaua decofeinizată, măcinată și, respectiv, instant.
30.100 (6,7%) participanți au fost diagnosticați, în timpul monitorizării, cu un tip de aritmie. Cafeaua măcinată și cafeaua instant, dar nu și cea decofeinizată, au fost asociate cu o reducere a aritmiilor, inclusiv fibrilația atrială.
Prin comparație cu cei care nu consumă cafea, cele mai scăzute riscuri au fost observate în cazul consumului de patru până la cinci cești pe zi de cafea măcinată (risc scăzut cu 17%) și două până la trei cești pe zi de cafea instant (risc redus cu 12%).
Cafeaua nu înseamnă doar cofeină
„Cofeina este cel mai cunoscut component al cafelei, dar băutura conține mai mult de 100 de componente biologic active. Este probabil ca această mulțime de compuși fără cofeină să fi fost responsabili pentru relațiile pozitive observate între consumul de cafea, bolile cardiovasculare și supraviețuire“, arată prof. dr. Kistler. – „Descoperirile noastre indică faptul că, într-adevăr, consumul de cantități modeste de cafea de toate tipurile nu trebuie descurajat, el putând fi integrat în stilul de viață ca un comportament sănătos pentru inimă și, în același timp, foarte plăcut.”
Băuturile cu cofeină, cum ar fi cafeaua și ceaiul, pot avea proprietăți anti-aritmice pe termen lung mediate de efectele antioxidante și antagonismul adenozinei, concluzionează dr. Kistler.
Adenozina este un compus organic care apare pe scară largă în natură sub formă de diverși derivați și este unul dintre cele patru blocuri nucleozide ale ARN-ului, care sunt esențiale pentru viața de pe Pământ.
CASETĂ 1 + foto a – Prof. dr. Peter Kistler:
Cafeaua, între percepție și dovadă
„Există percepția potrivit căreia cofeina este un declanșator comun pentru problemele de ritm cardiac și unii medicii își sfătuiesc pacienții care se confruntă cu probleme cardiace să nu mai bea cafea. Dar rezultatele cercetărilor ne spun că oamenii nu ar trebui să fie descurajați în privința obiceiului lor de a bea cafea, ci mai degrabă să o considere parte dintr-o dietă sănătoasă. În cele din urmă, știința și dovezile ei evidente sunt cele care contează.“
O MOȘTENIRE DE SECOLE
Cafeaua cultivată în întreaga lume își poate urmări moștenirea de secole până la pădurile străvechi de cafea de pe Platoul Etiopian. Toată cafeaua cultivată comercial astăzi provine dintr-o regiune a lumii numită Centura de cafea, prielnică tot timpul acestor copaci care cresc cel mai bine într-un mediu cu sol bogat, temperaturi blânde, ploi frecvente și soare umbrit.
Cafeaua își are originea într-un gen de plante cunoscut sub numele de Coffea, iar experții estimează că există între 25 și 100 de specii, dar în industria comercială a cafelei, există două varietăți importante de cafea – Arabica și Robusta.
ARABICA
Coffea Arabica provine din arborii de cafea originari descoperiți în Etiopia. Acești copaci produc o cafea fină, blândă, aromată și reprezintă aproximativ 70% din producția mondială de cafea. Boabele Arabica sunt mai plate, mai alungite și mult mai sărace în cofeină decât boabele Robusta. Pe piata mondială a cafelei, cele șapte soiuri Arabica se vând cu cele mai mari preturi.
ROBUSTA
Robusta este cultivată în Africa Centrală și de Vest, Asia de Sud-Est și Brazilia. Deși reprezintă doar 30% din piața mondială, în prezent, producția ei este în creștere. Robusta este folosită în principal în amestecuri și pentru cafeaua instant. Boabele Robusta sunt mai rotunde și mai mici decât boabele Arabica, produc o cafea cu gust distinctiv și au cu 50-60% mai multă cofeină.
