Europa îmbătrânește în mod constant – până în anul 2100, unul din trei europeni va avea peste 65 de ani. Mulți europeni vor putea trăi o viață mai lungă, dar nu neapărat mai sănătoasă și nu neapărat activă profesional atât cât s-ar dori. O comparație între țările europene arată că se înregistrează inegalități evidente între țările din Est și cele din Vest în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă. Ce este de făcut?
Europa îmbătrânește în mod constant – până în anul 2100, unul din trei europeni va avea peste 65 de ani. Mulți europeni vor putea trăi o viață mai lungă, dar nu neapărat mai sănătoasă și nu neapărat activă profesional atât cât s-ar dori. Directorul pentru Cercetare și Dezvoltare al Centrului Internațional pentru Longevitate (International Longevity Center – ILC), britanicul Patrick Swain, subliniază pe blogul său că abordarea pozitivă a provocărilor aduse de schimbările demografice este crucială.
La sfârșitul lui 2023, Rețeaua ILC Europa a găzduit un webinar sub titulatura „Îmbătrânirea sănătoasă și prevenția în Europa: Comparație între țările europene“, care a explorat stadiul actual al îmbătrânirii sănătoase pe întreg continentul.
În cadrul webinarului, pe baza indicelui de prevenție și îmbătrânire sănătoasă al ILC – Regatul Unit, s-au făcut comparații între țările europene sub aspectul unei vieți mai lungi și mai sănătoase pentru mai mult timp. Experți din Austria, Republica Cehă, Franța, Israel, Marea Britanie și România au împărtășit informații cu privire la îmbătrânirea populației în țările natale.
Indicele de îmbătrânire sănătoasă și prevenție clasifică un număr de 121 de țări prin prisma valorilor a șase criterii de îmbătrânire sănătoasă: durata de viață, durata sănătății, durata profesională, venitul, performanța de mediu și fericirea. Aceste valori pot determina în ce măsură guvernele au investit în longevitate.
Comparație între țările Europei
Una dintre concluziile discuțiilor purtate în cadrul webinarului a fost aceea că Europa îmbătrânește rapid. Cifrele susțin și ele acest lucru: până în anul 2100, peste 30% din populația UE va avea vârsta de 65 de ani și peste, în timp ce rata de dependență a bătrâneții din Europa va crește de la 32 la 57 de ani. Aceasta înseamnă că presiunile actuale asociate cu o forță de muncă îmbătrânită pe întreg continentul vor crește.
Deși UE are performanțe bune în ceea ce privește o sumedenie de valori ale îmbătrânirii sănătoase, are și rezultate slabe în privința duratei de muncă (adică numărul mediu de ani în care cineva este capabil să lucreze între vârstele de 15 și 65 de ani). Din cele nouă blocuri de țări măsurate în Index, UE se află pe ultimul loc în ceea ce privește durata de muncă (cu o medie de doar 28,6 ani petrecuți în activitatea profesională).
Experții au evidențiat provocările cu care se confruntă țările lor în ceea ce privește speranța de viață profesională. De exemplu, Franța se află pe locul 19 la nivel global în Index, dar se situează pe locul 84 din 121 de țări în ceea ce privește durata de muncă. În ciuda poziției bune pe care o deține în clasamentul pentru speranța de viață sănătoasă (a șaptea), scorul Franței privind durata de muncă naște o dilemă: deși nu poate susține din punct de vedere fiscal o astfel de vârstă de pensionare, încercările de a ridica vârsta la care se poate încasa pensia de stat de la 62 la 64 de ani s-au lovit de o puternică opoziție. Chiar și cu această creștere de doi ani, Franța ar rămâne cu una dintre cele mai mici vârste de pensionare din Europa.
„Franța a rămas în urmă în privința duratei de viață profesională cu această vârsta de pensionare la 62 de ani și, în curând, 64 de ani. Încercăm să îmbunătățim acest scor, iar demersul este o mare provocare pentru Franța, deoarece îmbătrânim rapid.”
Sophie Schmitt, director Seniosphère Conseil
În pofida eforturilor guvernului francez, cercetările Seniosphère Conseil sugerează că adulții francezi în vârstă nu doresc să lucreze timp mai îndelungat. Conform datelor din 2015 publicate în Observatorul Francez al Bunei Îmbătrâniri, 20% dintre adulții țării cu vârste peste 50 de ani au considerat capacitatea de a continua să lucreze la vârste înaintate ca fiind „foarte importantă”. În 2023, doar 7% din francezi mai sunt de această părere. Un sentiment similar a fost resimțit și în Republica Cehă:
„Durata medie de muncă în Republica Cehă este de 30,3 ani. Vârsta de pensionare este destul de mică – în jur de 64 de ani pentru bărbați și mai mică pentru femei, în funcție de numărul de copii crescuți. Cu toate acestea, vârsta de pensionare crește ușor în fiecare an, ceea ce nu este deloc o măsură popular în Cehia.”
Dr. Kateřina Macháčová, director ILC – Republica Cehă
În Israel, provocările unei speranțe de viață profesională mai scăzută sunt, de asemenea, atenuate prin modificările aduse vârstei de pensionare. Dar și aici, vârstnicii consideră că a munci după o anumită etate este mai dificil astăzi, deoarece piața muncii este într-o continuă schimbare din punct de vedere tehnologic.
„Vârsta minimă pentru pensia de stat, în Israel, este relativ mare: 67 de ani pentru bărbați și 62 pentru femei, dar, în curând, va ajunge la 67 de ani și pentru femei. Există astăzi un efect de cohortă în sensul că persoanele în vârstă de acum au un nivel de studii scăzut și, deși acest lucru se va schimba pe măsură ce economia high-tech atrage tinerii, vârstnicii care își caută un loc de muncă în prezent sunt dezavantajați.”
Prof. A. Mark Clarfield, președinte ILC – Israel
Din discuțiile purtate în cadrul webinarului s-a desprins clar concluzia că europenii vârstnici nu au apetit pentru a lucra mai mult timp. Dar, având în vedere că cetățeanul mediu al UE petrece peste un deceniu în stare de sănătate precară, capacitatea de a continua să lucreze mai târziu în viață poate fi grevată de boli. În UE, speranța de viață este de 81,2 ani, iar speranța de viață sănătoasă este de 70,7 ani, diferența dintre aceste două cifre – o medie de 10,5 ani – fiind petrecută într-o stare de sănătate precară, ceea ce face ca reducerea acestui decalaj și îmbunătățirea speranței de viață sănătoasă să fie o necesitate. În plus, o viață profesională mai scurtă contribuie la deficitul de competențe care afectează în prezent regiunea.
Sănătatea precară limitează capacitatea europenilor de a trăi o viață activă și de mai bună calitate, iar inegalitățile existente între regiunile continentului evidențiază încă o dată acest lucru.
Europa înregistrează inegalități evidente între țările din Est și cele din Vest în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă. De exemplu, în Index, Suedia este este pe locul întâi în UE, iar la nivel global ocupă locul 4, în timp ce Bulgaria se situează pe ultimul loc, respectiv 56. Suedezii se pot aștepta să trăiască în sănătate cu 5,6 ani mai mult decât bulgarii, precum și să poată munci, în medie, cu 3,9 ani în plus.
Speranța de viață este mai mică în Europa de Est decât în Europa de Vest
Aceste inegalități evidențiază un dezechilibru în întreaga UE, țările din Europa de Est poziționându-se mult mai slab în privința îmbătrânirii sănătoase.
„Ceea ce descoperim este că speranța de viață este mai mică în Europa de Est decât în Europa de Vest… Țara cu cele mai bune performanțe este Suedia și țara cu cele mai slabe rezultate este Bulgaria. În general, în Europa de Vest, speranța de viață este relativ stabilă.”
Arunima Himawan, director de cercetare, ILC – Regatul Unit
În cadrul discuțiilor, România a fost amintită ca un alt exemplu de țară est-europeană care rămâne în urmă. Radu Gănescu, Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Boli Cronice din România (COPAC), a sugerat că lipsa investițiilor și a cheltuielilor pentru sănătate a făcut ca țările din Europa de Est să aibă rezultate mai slabe:
„Privind Indexul nostru, constat că nu mă surprinde nimic. Țările din Europa de Est nu au investit bine în sistemul de sănătate, în programe de prevenire sau de vaccinare. Vedem România și Bulgaria foarte jos pe listă… există o mare diferență între din Europa de Vest și de Est.”
Radu Gănescu, președinte COPAC
Bune practici privind îmbătrânirea sănătoasă există în Europa și ar trebui promovate
Răspunsul la dificultățile asociate cu îmbătrânirea nesănătoasă este crucial și, în ciuda provocărilor unice cu care se confruntă fiecare țară europeană, există exemple de bune practici care pot fi împărtășite și adoptate pe tot continentul.
Deși există probleme clare și fundamentale cu care se confruntă populația îmbătrânită a Europei, webinarul a evidențiat modalități pozitive de a aborda aceste provocări. În Republica Cehă, de exemplu, există programe care includ adulți în vârstă dispuși să viziteze copiii în instituții de educație timpurie pentru a le citi povești. Aceasta este o modalitate de a stimula conexiunile intergeneraționale și permite persoanelor în vârstă să aibă o interacțiune socială mai largă.
„În Republica Cehă există un program numit „Clubul de lectură de basme cu bunica și bunicul”. Oamenii mai în vârstă merg la grădinițe și citesc un basm după prânz, înainte de ora somnului. Este foarte popular și cred că este foarte frumos să conectezi generațiile mai în vârstă și cele mai tinere… este o modalitate foarte importantă pentru persoanele în vârstă de a rămâne active în societate.”
Dr. Kateřina Macháčová, Director, ILC-Republica Cehă
Aceste studii de caz au potențialul de a fi aplicate în toată Europa și utilizate ca mijloc de a insufla conexiuni mai bune între diferite generații. Ceea ce funcționează bine pentru o țară are potențialul de a aduce beneficii și alteia.
Atitudinile față de îmbătrânire încep, de asemenea, să se schimbe, sugerând că adulții europeni în vârstă iau mai mult în seamă nevoia de a îmbătrâni sănătoși.
În Franța, așa cum s-a subliniat în cadrul webinarului, vârstnicii încep să recunoască importanța îmbătrânirii sănătoase.
„În Franța, oamenii au așteptări din ce în ce mai mari cu privire la îmbătrânirea sănătoasă. Aceste așteptări au crescut în ultimii cinci ani: totalul persoanelor care consideră că îmbătrânirea sănătoasă este „foarte importantă” a crescut de la 39% în 2018, la 60% în 2023.”
Sophie Schmitt, director general Seniosphère Conseil
Și în Austria, datele sugerează că se așteaptă ca oamenii să trăiască bine mai mult timp și, potențial, să poată munci puțin mai mult:
„Speranța de viață cognitivă – adică cei despre care se așteaptă să trăiască într-o stare de sănătate bună – a cunoscut o creștere, ceea ce ne dă o oarecare speranță. De asemenea, când vine vorba de ani de viață sănătoși și privind speranța profesională, pentru bărbați, putem observa deja o creștere mare… și o creștere mică pentru femei.”
Dr. Daniela Weber, cercetător, Institutul Internațional de Analiză a Sistemelor Aplicate Viena
Așadar, nu totul este un dezastru în beznă. Cu toate acestea, există încă multe provocări care trebuie abordate. Anul acesta, ILC va organiza un congres la Bruxelles, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie, unde lucrările se vor concentra pe trei domenii tematice: „Prevenția într-o Europă care îmbătrânește: Cum putem folosi intervențiile preventive în sănătate pentru a trăi o viață mai lungă?“; „Dividendul european al longevității: Maximizarea oportunităților economice ale longevității“; „Reducerea decalajului dintre generații: Cum putem aduce împreună diferite generații din Europa?“.
Rețeaua ILC Europa, compusă din 92 de membri – cadre universitare, practicieni, reprezentanți ai societății civile și lideri de afaceri – din 18 țări de pe continent intenționează să folosească acest eveniment ca pe o oportunitate de a stabili un set de priorități cheie și recomandări politice pentru Parlamentul European și Comisia UE în legislatura 2024-2029, pentru a ajuta societățile să abordeze longevitatea și îmbătrânirea populației în moduri pozitive și productive.