Interviu cu Lăcrămioara Frăsineanu, manager de proiect – Programul Longevity al Senatului Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României
Longevity Magazine: Mi-ar plăcea să începem acest interviu de la sloganul cu care Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României (FDVDR) a lansat, în urmă cu 13 ani, nou-înființatul, atunci, departament – Senatul Științific, și anume „Alături de cei care cred că totul este posibil“. A avut acest slogan, la vremea respectivă, și o valență premonitorie?
Lăcrămioara Frăsineanu: În 2010, Fundatia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României lansa o divizie nouă pe care o numea emblematic Senatul Științific.
Prin această divizie, Fundația Dan Voiculescu dedicată educației de excelență susținea inovația în cercetarea științifică românească, cu ferma convingere că dezvoltarea unei țări și creșterea calității vieții stă în potențialul invențiilor.
Metaforic vorbind, cercetătorii sunt cei care cred că totul este posibil, deoarece imaginația completează știința. Dincolo de expertiză, un cercetător trebuie să aibă curajul de a ajunge în punctul în care ideea lui să devină un produs sau un serviciu disponibil în economie. Este suficient să ne gândim doar la cercetarea actuală din domeniul longevității care aduce premisele întârzierii îmbătrânirii. Practic, ei ne asigură cumva că, în viitorul nu foarte îndepărtat, „fântâna tinereții veșnice“ nu va mai fi doar un mit.
Este, fără îndoială, o misiune nobilă, dar care, aparent, acoperă fâșii de nișă, cum ar fi cercetarea. Ce adresabilitate au rezultatele acestor cercetări și căror categorii se circumscriu potențialii beneficiari ai respectivelor rezultate?
L.F.: Beneficiarul unei invenții sau inovații este întreaga societate. Important este ca fiecare invenție să poată beneficia de sprijinul necesar pentru implementare și dezvoltare. Și aici ne referim nu doar la sprijin financiar, ci și la promovarea muncii oamenilor de știință. Senatul Științific și-a asumat misiunea de a oferi sprijin pentru cercetarea și inventica românească.
Longevitatea a devenit în acest prim sfert al veacului actual o noțiune în jurul căreia s-au dezvoltat galopant industrii întregi și, mai ales, ramuri și specialități medicale. Este un domeniu pluridisciplinar extrem de generos. Care este abordarea actuală și care sunt perspectivele pentru următorii ani?
L.F.: Longevitatea este un domeniu foarte dinamic, inclusiv prin prisma faptului că reprezintă vârful de lance al cercetării actuale, și generează o adevarată industrie care se concentrează în jurul acestui domeniu. Abordarea actuală a longevității comportă, pe de o parte, o componentă medicală care este implementată în practica clinică bazată pe creșterea speranței de viață, cu ajutorul ultimilor descoperiri din nutrigenomică, epigenetică, bioinginerie medicală, și o componentă futuristă, care promite terapii țintite, menite să întârzie sau chiar să inverseze procesul de îmbătrânire.
Vorbeam mai devreme de adevărate industrii care gravitează în jurul conceptului de longevitate și care, în majoritatea lor covârșitoare, au legătură cu stilul de viață. Poate avea medicina stilului de viață un dublu rol? Unul atunci când intervine boala, dar și un altul, atunci când suntem considerați sănătoși?
L.F.: Rezultatele si descoperirile recente din domeniul geneticii facilitează răspunsuri mult mai exacte cu privire la ceea ce înseamnă stilul de viață.
Stilul de viață poate corecta o maladie, dar acest lucru nu e tocmai o noutate. Ceea ce este interesant în prezent este faptul că putem vorbi despre medicină de precizie și despre diagnostic de precizie. Se estimează că, în predicția bolilor sau a speranței de viață, doar 20% din bagajul genetic contează. Restul este epigenetică. Mai exact, rezultatul interacțiunii noastre cu mediul, cu alegerile pe care le facem. De aceea, stilul de viață a devenit o disciplină medicală recunoscută în multe țări, complementară medicinei longevității.
Ce proiecte derulează Senatul Științific în cadrul programului Longevity?
L.F.: În cadrul programului Longevity, derulăm câteva proiecte între care amintesc seria de Conferințe Internaționale de Longevitate și Gerontologie, Apelul de Proiecte deschis cercetătorilor români în domeniul longevității și gerontologiei, dar și revista Longevity Magazine. Totodată, intenționăm, în cadrul parteneriatului cu Kilostop Jr., realizarea unor studii medicale privind rolul nutritiei timpurii asupra dezvoltării viitorului adult.
Care este rolul acestei serii de conferințe și ce anvergură au ele?
L.F.: Conferința Internațională de Longevitate și Gerontologie este un eveniment bianual care apropie experți vizionari din afara țării și specialiști excepționali din România pentru a împărtăși rezultate și cercetări în domeniul longevității. Ne-am asumat un rol de pionierat în acest domeniu și ne dorim ca, în viitorul apropiat, să vedem în România o nouă disciplină medicală dedicată medicinei longevității.
Ce personalități marcante ale vieții medicale și-au prezentat rezultatele muncii de cercetare în cadrul conferințelor Longevity?
L.F.: La fiecare ediție a Conferinței Internaționale de Longevitate și Gerontologie invităm specialiști din străinătate, dar și din România, cu preocupări în diferitele zone ale longevității. Am avut alături specialiști în biologie moleculară, în medicina geriatrică și medicina stilului de viață, în îmbătrânire cognitivă etc. Ne dorim ca la edițiile viitoare să abordăm specialiști în investiții în acest domeniu, deoarece dinamica acestuia atrage din ce în ce mai multe investiții, dar și start-up-uri care au pariat pe știința identificării soluțiilor țintite de anti-aging.
Dintre invitații de marcă ai Conferințelor, nu pot să nu îi amintesc pe prof. Gabriel Prada, Șef al Disciplinei de Geriatrie și Gerontologie – UMF Carol Davila, Președinte al Societății Române de Geriatrie și Gerontologie și Șef de secție la Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan“, pe dr. Guillermo Lopez Lluch, profesor de Biologie Celulară la Universitatea Pablo de Olavide, Spania, pe dr. Andrea Maier, profesor de Gerontologie la Vrije Universiteit Amsterdam, Director al Diviziei de medicină și îngrijire comunitară a Spitalului Royal Melbourne, Co-director al Centrului pentru Longevitatea Sănătății, Universitatea Națională din Singapore și membră a mai multor comitete internaționale academice, pe dr. Radu Baila, practician certificat al programelor CHIP, specializat și certificat în Medicina Stilului de Viață și Medicina de Precizie, membru al Colegiului American de Medicină a Stilului de Viață, pe conf. univ. dr. Ovidiu Peneș, specializat în Age Management și Geriatrie și Gerontologie, pe dr. Anca Hâncu, coordonator al Centrului de Medicină a Stilului de Viață Medlife, doctor în Nutriție și cercetător la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ București.
