Suntem obișnuiți să fim prevăzători, permanent în gardă, când în discuție sunt aduși termeni precum „microb”, „virus” etc., dar, rețineți!, nu toate aceste miniorganisme ne fac rău. Dimpotrivă. Unele chiar ne ajută să trăim mai bine.
La început, pentru o cât mai bună înțelegere, o definiție: „Microbiomul este un mecanism al sănătății alcătuit din până la 39 de trilioane de bacterii, alături de virusuri și fungi. Aceste organisme trăiesc în special în intestinul inferior, dar și pe piele și în fiecare orificiu al corpului. Bacteriile în special sunt surprinzător de importante pentru starea de bine”, apreciază dr. William W. Li în studiul „Mănâncă și învinge dieta” (Editura Lifestyle, 2024).
Instruirea creierului
Ce fac ele mai exact? Dr. William W. Li are răspunsul: „Ele ajustează metabolismul, scad glicemia, reduc colesterolul, suprimă inflamația și întăresc imunitatea. Microbiomul accelerează și vindecarea rănilor și influențează starea emoțională transmițând către creier semnale care îl instruiesc să elibereze hormonii esențiali pentru inducerea stării de bine, precum oxitocina, serotonina și dopamina. Atunci când microbiomul este dereglat, sănătatea fizică și cea psihică pot fi distruse. Tot mai multe dovezi arată că disbioza, starea în care microbiomul este dereglat, este asociată cu o varietate de boli printre care obezitatea, bolile cardiovasculare, cancerul, bolile autoimune, sindromul colonului iritabil, boala Alzheimer, depresia, schizofrenia, scleroza amiotrofică laterală și chiar autismul”.
O chestiune de viață și de moarte
Mai mult: „Componența bacteriană a intestinelor poate influența chiar succesul terapiei anticanceroase. Sănătatea sau dezechilibrul microbiomului poate fi o chestiune de viață și de moarte. Microbiomul se află în legătură cu grăsimea corporală. Cercetătorii de la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Washington din St. Louis au studiat 54 de perechi de gemeni cu siluete diferite și le-au verificat microbiomul prin recoltarea de mostre de fecale”.
O comparație (vitală)
Și? „Au descoperit că gemenii cu tipuri corporale suple au un alt mix de bacterii intestinale decât cei obezi. Subiecții supli prezentau față de cei obezi și diferențe în ceea ce privește peste 300 de gene bacteriene. Diversitatea bacteriilor din intestine este și ea importantă. Ca regulă generală, cu cât este mai mare varietatea, cu atât este mai bună sănătatea. Persoanele suple au un microbiom mai divers decât cele obeze. Este important că îți poți influența microbiomul direct prin intermediul alimentelor pe care le consumi. Persoanele care au mai multe alimente de origine vegetală în dietă prezintă specii mai variate de bacterii în intestine decât cele care evită fructele și legumele”.
Bacteria-minune
În continuare: „Există o bacterie în special, Akkermansia mucinophila, care este un jucător deosebit de important în rândul trilioanelor de bacterii din organism. Akkermansia joacă un rol esențial în controlarea masei adipoase și metabolism, dar și la nivelul imunității. Cercetătorii au descoperit că persoanele suple au un număr mai mare de Akkermansia în intestine decât cele obeze. Chiar și în rândul persoanelor supraponderale, cele cu mai multe bacterii Akkermansia au un raport mai mic talie-șolduri, iar celulele lor adipoase sunt mai mici. Alimentele precum rodiile, merișoarele, turmericul, ceaiul verde și ardeiul iute ajută Akkermansia să se dezvolte în intestine deoarece ele determină intestinele să secrete mai mult mucus, creând un mediu propice în care se dezvoltă această bacterie”.
Trăiești ceea ce mănânci
Nu în ultimul rând: „Aceste alimente pot chiar ajuta pacienții cu cancer să răspundă la tratamentele de imunoterapie, întrucât Akkermansia joacă un rol în distrugerea imunitară a celulelor canceroase. Microbiomul începe să se dezvolte din perioada fetală, în uterul mamei, dar este modelat de-a lungul vieții de experiențele și alegerile alimentare. Aduni și înghiți bacterii fără să îți dai seama, atunci când mângâi animalele de companie, când îți îmbrățișezi rudele și prietenii, când intri în contact cu obiecte de la școală, de la locul de muncă, din restaurante și magazine și când ești în concediu. Ceea ce mănânci influențează direct sănătatea bacteriană intestinală”.
Alimentele prebiotice
Aproape de concluzie: „Atunci când consumi alimente de origine vegetală, fibrele alimentare îți hrănesc microbiomul. Atunci când sunt mulțumite și bine hrănite, aceste bacterii produc trei metaboliți semnificativi – acetat, butirat și propionat – cunoscuți ca acizi grași cu lanț scurt. Aceștia sunt răspunzători pentru multe dintre beneficiile pentru sănătate ale microbiomului, inclusiv eficientizarea metabolismului și scăderea colesterolului. Alimentele care conțin numeroase fibre alimentare sunt denumite prebiotice, deoarece hrănesc biota internă, bacteriile intestinale”.
Alimentele probiotice
Ultimele comentarii: „Legumele cu frunze verzi, fructele precum merele, perele și kiwi, ciupercile, cerealele integrale și oleaginoasele precum nucile și nucile macadamia sunt doar câteva exemple de alimente prebiotice. Alimentele probiotice sunt cele care conțin bacterii vii care contribuie la menținerea ecosistemului intestinal. Ele sunt alimente fermentate precum kimchi, varza murată, murăturile, iaurtul, chefirul, miso, tempeh și brânza. Alimentele fermentate care conțin fibre, cum ar fi kimchi și varza murată, sunt și prebiotice, și probiotice. Produsele realizate și eliberate de bacterii atunci când cresc în alimentele fermentate sunt cunoscute drept postbiotice, și ajută și ele metabolismul”.
„Microbiomul este un mecanism al sănătății alcătuit din până la 39 de trilioane de bacterii, alături de virusuri și fungi”, dr. William W. Li
„Bacteriile din intestinul subțire ajustează metabolismul, scad glicemia, reduc colesterolul, suprimă inflamația și întăresc imunitatea”, dr. William W. Li
