Secretul unui creier sănătos este să ai grijă de inimă

O statistică înfricoșătoare: aproximativ jumătate dintre noi avem unul sau mai mulți dintre cei trei mari factori de risc pentru boli de inimă – tensiune arterială ridicată, colesterol ridicat și obiceiul de a fuma – conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite. Toți acești trei factori ne pot afecta creierul.

Potrivit experților, o inimă sănătoasă este cheia pentru păstrarea unei minți agere și în vremea senectuții. Iar dacă ni se pare că, în prezent, există mai mulți oameni care suferă de demență decât erau înainte, trebuie să știm că respectiva constatare nu este rodul imaginației noastre.

În prezent, 6,5 milioane de americani cu vârsta de 65 de ani și peste trăiesc cu această boală cumplită, iar până în 2050, se estimează că numărul lor va crește la 12,7 milioane, potrivit Asociației Alzheimer din SUA. Marele motiv nu este altul decât starea sănătății inimii, sugerează rezultatele unor cercetări recente.

Creierul are nevoie de combustibil pentru a funcționa și își face plinul atunci când inima pompează către el suficient oxigen și sânge care conține glucoză, spune dr. Constantino Iadecola, director al Institutului de Cercetare a Creierului și Minții Feil de la Weill Cornell Medicine. Dar creierul nu are rezerve din această resursă crucială. Considerați-vă inima și vasele de sânge drept linii de alimentare către un oraș îndepărtat, fără siloz de cereale, spune dr. Iadecola. „Dacă șinele nu funcționează, orașul nu mănâncă și oamenii mor de foame.“ Factorii stilului de viață care mențin inima într-o formă bună sunt aceiași care pot reduce semnificativ riscul de probleme de sănătate a creierului pe măsură ce se înaintează în vârstă. Deși nu există un remediu pentru demență, „a lua măsuri pentru a preveni bolile de inimă, ceea ce știm cum să facem, poate avea un impact major asupra tulburărilor cognitive“, explică dr. Rebecca Gottesman, cercetător și șef al Departamentului pentru AVC al Institutului Național de Tulburări Neurologice și AVC din Bethesda, Maryland, SUA.

De fapt, fitness-ul cardiovascular poate fi cel mai important factor pentru menținerea unei minți agere pe termen lung. Dovezile susțin în mod covârșitor această noțiune: un studiu realizat în Finlanda, în 2020, a relevat că persoanele cu vârstă de mijloc, deținătoare ale celor mai bune scoruri cardiovasculare, își reduc riscul de a dezvolta demență mai târziu în viață cu până la 40%, comparativ cu cei care au cele mai slabe scoruri. Într-un alt studiu, cercetătorii suedezi au făcut o altă descoperire în domeniu – cu cât oamenii dezvoltă mai devreme factori de risc cardiovascular, cu atât au mai multe șanse să sufere de Alzheimer și demență.

Dar aceasta nu este doar o problemă a persoanelor în vârstă: un studiu despre obiceiurile sănătoase pentru inimă – de data aceasta la adulții tineri – a arătat că cei care au practicat mai multe dintre aceste acțiuni pozitive au înregistrat mai puține modificări ale vaselor de sânge din creier,  un indicator al riscului de demență. În esență, cu cât suntem mai în formă la tinerețe, cu atât creierul nostru va fi mai tânăr în viitor, potrivit unui alt studiu. „Ceea ce faci când ești tânăr este extrem de important”, spune dr. Gottesman, poate chiar mai important decât monitorizarea factorilor de risc mai târziu în viață, adaugă el.

Legătura strânsă dintre inimă și creier

O statistică înfricoșătoare: aproximativ jumătate dintre noi avem unul sau mai mulți dintre cei trei mari factori de risc pentru boli de inimă – tensiune arterială ridicată, colesterol ridicat și obiceiul de a fuma – conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite. Iată cum acești trei factori ne pot afecta creierul.

Arterele blocate pot duce la accident vascular cerebral

Arterele sănătoase sunt în mod normal elastice și lasă sângele să curgă liber. Dacă se rigidizează, inima trebuie să pompeze mai puternic pentru circulația sângelui, adăugând presiune – aceasta este hipertensiunea arterială. Dacă un vas care alimentează creierul este complet înfundat și sângele nu poate trece, poate urma un accident vascular cerebral și celulele creierului pot muri “de foame“. „Este un proces imediat”, spune dr. Iadecola. „Combustibilul de care are nevoie creierul pentru a determina neuronii să declanșeze și să comunice nu mai există, iar neuronii nu mai vorbesc între ei și în cele din urmă mor.” În funcție de ce parte a creierului este lipsită de nutrienți, victimele accidentului vascular cerebral își pot pierde vorbirea, coerența, reacțiile emoționale firești sau capacitatea de a se mișca lin.

Sănătatea precară a inimii poate contribui la apariția demenței

Demența poate apărea atunci când creierul nu primește suficient sânge din cauza arterelor înfundate sau deteriorate sau pentru că inima este slabă. „În fiecare minut în care creierul nu primește suficient sânge, funcția cognitivă este afectată”, spune dr. Iadecola. Dacă sănătatea cardiovasculară se îmbunătățește, și funcția cognitivă se îmbunătățește. „Dar dacă nivelurile sanguine sunt chiar reduse marginal timp de luni sau ani, anumite zone ale creierului sunt susceptibile la leziuni permanente”, adaugă el. În funcție de regiunea afectată, poate dura mai mult decât normal pentru a face un calcul sau poate fi imposibil să luați o decizie atunci când vă confruntați cu alegeri complexe. Problemele vasculare pot contribui, de asemenea, la boala Alzheimer.

Fluxul sanguin poate avea legătură cu boala Parkinson

O varietate de lucruri pot provoca boala Parkinson, care se caracterizează prin pierderea controlului muscular, rigiditate și tremor. „În unele cazuri, simptomele se pot datora fluxului sanguin insuficient în zonele creierului care susțin coordonarea musculară, postura și capacitatea de a merge”, spune dr. Iadecola.

Diabetul afectează atât inima, cât și creierul

Deși diabetul nu este considerat o problemă cardiacă în sine, „persoanele cu diabet au de două ori mai multe șanse de a dezvolta boala Alzheimer”, spune dr. Gottesman. De ce? Excesul de glucoză poate afecta conectivitatea dintre regiunile creierului, ducând în cele din urmă la dificultăți cognitive. Nivelurile ridicate de glucoză pot, de asemenea, deteriora vasele de sânge, ducând la infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

3 OBICEIURI CARE ÎMBUNĂTĂȚESC SĂNĂTATEA INIMII ȘI A CREIERULUI

Veți obține beneficii duble din aceste obiceiuri sănătoase. Un studiu recent a constatat că femeile în vârstă de 65 de ani cu patru sau cinci factori sănătoși (cum ar fi dieta sănătoasă, angajarea în activitate fizică, îndeplinirea sarcinilor cognitive, faptul că nu fumează și limitarea consumului de alcool) aveau o speranță de viață, din acel moment, de încă 24,2 ani – cu 3,1 ani mai lungă decât cele cu zero factori sănătoși sau doar unul.

● DIETA MEDITERANEANĂ

Persoanele care urmează dieta mediteraneană (sau o dietă asemănătoare) au o incidență mult mai scăzută a bolilor de inimă, a bolii Alzheimer și a accidentelor vasculare cerebrale. De asemenea, dieta mediteraneană poate influența pozitiv și în cazul diabetului, arată unele studii. Iată câteva dintre cele mai bune alimente pentru sănătatea inimii: fructe si legume, cereale integrale și nuci, leguminoase (fasole, mazăre, linte), somon și alți pești bogati în omega-3 de cel puțin două ori pe săptămână, grăsimi sănătoase (în special ulei de măsline), vin cu moderație. Carnea roșie, alimentele procesate, băuturile dulci și sodiul ar trebui, pe cât posibil, să lipsească din meniu.

● ANTRENAMENTUL CARDIO

Numeroase studii au arătat că exercițiile fizice fac arterele mai puțin rigide. Propune-ți 150 de minute pe săptămână de exerciții fizice moderate, cum ar fi mersul pe jos sau înotul de agrement. Dacă crești intensitatea – de exemplu, alergând sau jucând tenis – aproximativ 75 de minute pe săptămână sunt suficiente (deși mai mult este mai bine). Antrenamentul de forță poate ajuta, de asemenea, la controlul tensiunii arteriale.

● RELAXARE CU PRIORITATE

Respirația profundă și/sau meditația zilnică lasă creierul și inima să se relaxeze, ceea ce este reparator pentru întregul corp. „Este foarte important să vă auto-reglați tensiunea arterială“, spune dr. Ravi Dave, medic în rețeaua de spitale de top UCLA Health – „În timp ce mergeți, numărați invers, de la 10 la 1, inspirând pe 10, expirând pe 9, și așa mai departe. Sau încercați meditația: s-a descoperit că scade tensiunea arterială reduce mortalitatea cardiovasculară, ameliorează cazurile de diabet și multe altele. Totodată, asigurați-vă că dormiți suficient.“

CUM ESTE MINTEA AFECTATĂ DE INIMĂ

Sănătatea fizică și sănătatea mentală fac parte din același sistem și au același scop (de a ne menține în bună stare). Deci, dacă ceva din partea emoțională a lucrurilor merge prost, asta poate duce la probleme de ordin fizic. Ia în considerare următoarele trei reacții emoționale comune și efectele lor asupra inimii.

● STRESUL

„Anxietatea constantă poate crea daune de durată”, spune dr. Dave. Stresul cronic poate împiedica fluxul sanguin în artera coronară, ducând la evenimente cardiace. De asemenea, anxietatea constantă a fost legată de inflamație, stare care poate provoca artere înfundate și alte probleme.

● DEPRESIA

Mulți factori pot contribui la depresie, dar cercetătorii cred că sunt implicate atât un dezechilibru chimic neurologic, cât și o funcționare defectuoasă a capacității creierului de reglare a dispoziției. Acest lucru interferează cu circulația sângelui și favorizează inflamația, spune dr. Gottesman.

● ŞOCUL

Tristețea sau trauma bruscă și profundă pot duce la o „inimă frântă” (numită miopatie cardio Takotsubo). „Un val de hormoni negativi face ca inima să nu mai funcționeze temporar”, spune dr. Dave, dar rareori aceste cazuri sunt fatale.