Statisticile arată, în general, că oamenii sunt îngrijorați. Sentimentul general de nefericire în societate atinge cote la care mulți nu credeam că se va ajunge, dat fiind faptul că trăim în cea mai bună perioadă a omenirii din toate timpurile. În acest context, în societate se face auzită o întrebare care să provoacă dispute și chiar alarmează: contribuie tehnologia și, în special, utilizarea inteligenței artificiale, la creterea sentimentului de nefericire sau, dimpotrivă, contribuie la diminuarea sentimentului de nefericire sau chiar la amplificarea senzației de fericire.
Două dintre beneficiile atribuite adesea AI sunt eficiența și confortul îmbunătățit. În cartea sa „Superintelligence”, Nick Bostrom, un gânditor proeminent în domeniul inteligenței artificiale la Oxford, evidențiază potențialul acesteia de a rezolva probleme care sunt în prezent dincolo de îndemâna capacităților umane. Acest lucru ar putea duce la o lume în care nevoile de bază sunt mai bine satisfăcute, ceea ce, mai departe, ar putea crește bunăstarea indivizilor. Acesta este argumentul pe care Elon Musk îl folosește întotdeauna. Gândiți-vă doar la călătoriile spațiale fără pilot, cu nave pilotate de AI, sau la screening-ul cancerului.
La celălalt capăt al spectrului, un gânditor precum Nicholas Carr, care scrie asiduu despre tehnologie, avertizează asupra pericolelor dependenței excesive de tehnologie, inclusiv de AI. El susține că expunerea constantă la gadgeturi tehnologice ne afectează capacitatea de a gândi profund, de a ne concentra și de a ne conecta. Este posibil ca mulți dintre noi să fi observat aceste neputințe de tip nou la copiii noștri. Oare câți din generația următoare vor mai putea să citească o carte scrisă de Tolstoi? Dacă inteligența artificială devine din ce în ce mai integrată în viața de zi cu zi, ar fi posibil să afecteze calitatea relațiilor umane și capacitatea de auto-reflecție, ceea ce s-ar putea traduce, în cele din urmă, într-un impact negativ asupra nivelului nostru de fericire, este de părere gânditorul și jurnalistul American Nicholas Carr.
Din umbra temerilor trecutului, filosofi precum Martin Heidegger adaugă dezbaterii, o dimensiune care subliniază pericolul „alienării tehnologice”, el susținând că tehnologia, inclusiv AI, ne poate înstrăina de ființa noastră și de relația noastră cu lumea. În scrierile sale din anii 1970 despre tehnologie, Heidegger atrăgea atenția asupra locului tehnologiei în producerea declinului nostru prin restrângerea experienței asupra lucrurilor așa cum sunt. El susținea că am ajuns să vedem natura și tot mai mult și ființele umane doar din punct de vedere tehnologic – adică vedem natura și oamenii doar ca materie primă pentru operațiuni tehnice.
Da, dacă oamenii devin din ce în ce mai dependenți de tehnologie și AI pentru a lua decizii și a îndeplini sarcini, există, probabil, riscul să ne pierdem într-o lume a eficienței artificiale și să subminăm experiența existențială umană.
Răspunsul la întrebare s-ar putea afla în cuvântul Fericire, dar fericirea este subiectivă. În plus, există diferite feluri de fericire. Aristotel a spus deja asta. Impactul AI asupra fericirii umane este nuanțat atât cu aspecte pozitive, cât și cu fațete negative. Este esențial să recunoaștem beneficiile eficienței și confortului, dar și potențialele dezavantaje, cum ar fi înstrăinarea și pierderea profunzimii experiențelor umane. Apoi, mai presus de toate, să ne conectăm unii cu alții și să comunicăm! Asta este o cale spre fericire. Dar și spre sănătate. Specialiștii în medicina stiluluide viață spun că și spre longevitate!