Să facem un exercițiu de memorie și să ne amintim când ne-am plimbat ultima oară într-un parc, cât de mult a trecut de la ultima drumeție și de când nu ne-am mai distrat făcând mici… incursiuni în natură, cu prietenii! De ce? Pentru că mintea noastră are nevoie de toate acestea, iar plantele de pe balcon și ciripitul păsărilor de la geamul din dormitor nu ne sunt suficiente.
Sănătatea mintală a populației unei țări este influențată de biodiversitatea speciilor de plante și păsări, arată rezultatele unor cercetări derulate la nivel național în Germania. Studiul efectuat de o echipă de cercetători condusă de prof. Joel Methorst raportează că numărul de specii de păsări și plante din împrejurimi se corelează cu datele socioeconomice privind sănătatea mintală a oamenilor.
- DATELE
Joel Methorst, profesor la Universitatea Goethe din Frankfurt pe Main și cercetător în cadrul Centrului German pentru Cercetare Integrativă a Biodiversităţii și Centrului de Cercetare a Biodiversităţii şi Climei, subliniază că există un număr mare de studii, efectuate în trecut, care confirmă impactul benefic pe care natura îl are asupra oamenilor. Rolul pozitiv al naturii a fost documentat, până acum, atât în ceea ce privește sănătatea mintală, cât și cea fizică, în principal, în contextul raportului de vecinătate dintre oameni și parcurile urbane sau apele în apropierea cărora locuiesc. Majoritatea acestor studii s-au concentrat pe aspecte selectate, cum ar fi distanța față de siturile naturale sau dimensiunea acestora, raportând foarte puțin despre relația directă dintre sănătate și biodiversitate, sau mai explicit spus, dintre sănătate (atât mintală, cât și fizică) și bogăția de specii dintr-o zonă dată.
- STUDIUL
Prof. Methorst și colegii săi au remarcat efectul pe care îl are asupra sănătății bogăția speciilor percepută subiectiv. Mai exact, ei au constatat că nu măsurarea obiectivă, ci percepția subiectivă a biodiversității, a abundenței speciilor de plante, păsări și fluturi, influențează bunăstarea psihologică a persoanelor care vizitează zonele verzi.
Pornind de la această observație, prof. Methorst și echipa sa de cercetători au decis să investigheze această relație, la nivel de țară, printr-un sondaj efectuat în întreaga Germanie. În acest scop, studiul a combinat date macro-ecologice și date socio-economice, demografice și de sănătate oficiale, iar în ceea ce privește evaluările biodiversității, echipa s-a concentrat pe plante și păsări, luând în considerare atât numărul de specii, cât și cantitatea (abundența) păsărilor.
- REZULTATELE
Rezultatele obținute de cercetători indică o corelație semnificativă statistic între bogăția speciilor de păsări și plante dintr-o zonă și sănătatea mintală a locuitorilor. În ceea ce privește sănătatea fizică, nu a fost confirmată nicio relație între biodiversitatea speciilor de plante și păsări și această dimensiune a sănătății.
Studiul a mai constatat că o distanță scurtă până la parcurile publice are o influență pozitivă asupra sănătății mentale și fizice, în timp ce, pe de altă parte, sănătatea oamenilor este la niveluri mai scăzute atunci când locuiesc mai departe de parcuri. Dacă spațiile verzi nu sunt accesibile la o distanță care poate fi acoperită mergând pe jos, acest lucru are în mod cert un impact negativ asupra sănătății fizice.
- CONCLUZIA
Autorii arată că rezultatele studiului lor au demonstrat relația pozitivă dintre bogăția speciilor de plante și păsări dintr-un areal și sănătatea mintală a locuitorilor respectivei zone. Studiul profesorului Methorst și al echipei sale aduce, astfel, în prim plan, în premieră, legătura benefică, puternică și dovedită dintre biodiversitate și sănătatea mintală.
Rezultatele studiului concordă de altfel cu datele disponibile din numeroase raportări anterioare, care indică faptul că un mediu natural bogat influențează pozitiv bunăstarea psihologică a oamenilor care îl populează.
Prin urmare, protejarea siturilor care perpetuează o biodiversitate ridicată a speciilor (plante și păsări) contează nu numai din motive legate de conservarea naturii, ci și pentru că îmbunătățește semnificativ bunăstarea umană și calitatea vieții, dimensiune care depinde enorm de sănătatea mintală. Rolul benefic al biodiversității ridicate este acum mai important ca oricând pentru sănătatea mintală a populației, având în vedere factorii sociali și economici extrem de stresanți pe care europenii i-au experimentat în ultimii ani.
- PROPUNERILE
Ca o consecință a rezultatelor obținute, autorii propun utilizarea biodiversității ca indicator al caracteristicilor salutogene (de promovare a sănătății) ale zonelor naturale, peisajelor și spațiilor verzi din orașe. – „Rezultatele studiului nostru pot demonstra că protecția habitatelor rurale și urbane care promovează o bogăție mare de specii nu numai că servește obiectivelor de conservare, dar ameliorează bunăstarea umană și îmbunătățește calitatea vieții în relație cu sănătatea. Acest lucru este deosebit de important, deoarece se estimează că lumea noastră se va confrunta cu pierderi majore de biodiversitate în viitor, care vor amenința, de asemenea, beneficiile oferite de biodiversitate raportate de prezentul studiu. Asigurarea diversității speciilor poate fi considerată un mijloc suplimentar pentru a promova sănătatea publică și pentru a evita creșterea costurilor serviciilor de sănătate publică, mai ales că populația, la nivel european, se confruntă cu probleme tot mai mari de sănătate mintală și costuri mari asociate pentru societate.“
