Femeile și bărbații sunt în egală măsură de acord, în 2023, că frumusețea înseamnă, mai întâi de toate, să arăți sănătos, să fii curat, să te simți confortabil în propria piele și să ai încredere în tine, potrivit unui nou sondaj realizat de Euromonitor International, cel mai important furnizor mondial de business intelligence, analiză de piață și informații despre consumatori. Noile standarde vin însă la pachet cu… dublul standard.
Frumusețea, o noțiune fluidă
În timp ce percepțiile despre frumusețe variază foarte mult în funcție de anumite criterii geografice și demografice, un sondaj recent, realizat la scară globală de firma de cercetare Euromonitor International, a dezvăluit că definițiile cunoscute ale frumuseții au tendința de a se schimba în favoarea unor elemente intangibile interne – cum ar fi capacitatea de a te simți confortabil în propria piele sau de a te simți încrezător – și de a lăsa în subsidiar caracteristicile exterioare.
Sondajul anual de frumusețe al Euromonitor International urmărește tendințele de consum din industria de profil și comportamentul de cumpărare a peste 20.000 de consumatori de sex masculin și feminin din 20 de piețe de pe glob. În cadrul acestei cercetări de piață, răspunsurile consumatorilor au generat un clasament cu zece calități care ar defini frumusețea. Dintre acestea, „a arăta sănătos” a fost cea mai apreciată definiție, urmată îndeaproape de „igiena și curățenia corporală”, „a fi confortabil în propria piele” și „încrederea în sine”. Calități mai tradiționale, care țin de aspectul exterior, și exprimă frumusețe („a arăta prezentabil”, „a arăta cel mai bine”, „menținerea unui aspect tineresc”) au fost poziționate în jumătatea inferioară a listei.
Rezultatele par să indice o definiție aflată în schimbare a ceea ce consumatorii consideră a fi frumos. Deși societatea reconstruiește în mod constant standardele de frumusețe, de-a lungul istoriei, frumusețea a fost definită și celebrată pe o bază considerată în prezent superficială, care punea accent, în principal, pe trăsăturile feței, pe dimensiunile corporale, pe proporții și simetrie.
„Frumusețea interioară“ învinge
Conceptul de „frumusețe interioară” este relativ nou și nu neapărat unanim acceptat. Deși și-a făcut loc pe agenda publică abia în urmă cu aproximativ un deceniu, în ultimii ani, o mulțime de mărci occidentale au înregistrat succese financiare remarcabile încurajând consumatorii să-și celebreze „defectele” percepute – riduri, pete pigmentare, grăsime corporală acumulată în exces etc., în loc să încerce să le combată pentru a le diminua pe cât posibil sau chiar elimina, așa cum se întâmpla înainte.
Unele companii și-au modificat politicile de marketing pentru a promova o definiție a frumuseții interioare întrucâtva centrată pe sănătate. Ca exemplu, Euromonitor indică Dove, care a lansat Proiectul Dove Self-Esteem, o organizație non-profit cu misiunea „de a se asigura că următoarea generație crește bucurându-se de o relație pozitivă cu felul în care arată”.
De asemenea, la această tendință ar putea contribui și industriile din ce în ce mai inextricabile de frumusețe și wellness, care încurejează tot mai mult cultivarea așa-numitei „frumuseți interioare”. O parte din ceea ce comercializează cele două industrii – de exemplu, tonice pentru sănătate, picături de hidratare intravenoasă, produse de îngrijire a pielii ingerabile, suplimente care contribuie la înfrumusețare etc. – promovează ideea că frumusețea se hrănește din interior.
Dublul standard este îngăduit
Aceste industrii fac și acum ceea ce au făcut întotdeauna: evoluează pentru a satisface cerințele pe care le impune o frumusețe a cărei definiție a devenit, în zilele nostre, fluidă. Și în unele cazuri, această evoluție înseamnă îmbrățișarea unor duble standarde. De exemplu, în timp ce departamentele de marketing au înlocuit instrucțiunile combative pentru „abordarea” și „învingerea” imperfecțiunilor sau „sfidarea” vârstei cu produse care promit să „reînnoiască” și să „revitalizeze” pielea, categoria principală de produse din industrie este încă cea anti-îmbătrânire, mai exact produse pentru consumatorii care doresc să îți păstreze un aspect tineresc.
Mai mult, o mare parte din domeniul wellnessului se bazează pe ideile industriei dietei. De exemplu, celebra companie globală cu sediul principal în SUA, Weight Watchers (în traducere – Supraveghetorii Greutății), al cărei profit depășește anual 1,5 miliarde de dolari, a trecut, în urmă cu câțiva ani printr-un proces de rebranding doar pentru a renunța la cuvântul „greutate“ din denumire, rămânând doar cu inițialele WW. Odată scăpată de povara cuvântului „greutate“, compania WW a anunțat că se transformă într-un „pivot către bunăstare” și a introdus un nou slogan: „Wellness That Works” (Wellnessul care funcționează). În pofida acestui fapt, unul dintre principalele sale produse, programul de slăbire Weight Watchers (și măsurătorile sale de succes sau de insucces) rămân neschimbate pe poziții și continuă să genereze venituri colosale.
