Speranța de viață este indisolubil legată de deprinderile necesare unei vieți lungi și sănătoase și de găsirea mecanismelor sociale și legislative capabile să combată și să limiteze eficient comportamentele riscante în materie de sănătate la nivel macro. Estimările speranței de viață sunt un instrument fundamental pentru înțelegerea gradului de bunăstare al unei societăți, iar pentru factorii de decizie politică sunt esențiale pentru luarea unor hotărâri. Ultimii ani au sporit preocupările Uniunii Europene în acest sens.
Conform studiilor și statisticilor sociale din domeniu, efectuate la fiecare doi ani, în anii impari, la comanda Comisiei Europene, longevitatea cetățenilor Uniunii Europene este în creștere continuă. Începând cu anii ‘60 ai secolului al XX-lea, speranța de viață a câștigat, în medie, peste doi ani la fiecare deceniu, mai precis doi ani și aproximativ o lună.
Speranță medie de viață record la nivelul UE
Conform studiilor Comisiei Europene, la sfârșitul anului trecut, cu o mică scădere provocată de pandemia de Covid-19, dar care se așteaptă a fi recuperată rapid, țările din UE au atins un record al speranței medie de viață la naștere – 81,3 ani.
Speranța medie de viață nu este unitară. Analizele europene relevă diferențe semnificative între state, între regiuni, chiar și între sexe. În general, femeile trăiesc mai mult decât bărbații, în medie, cu aproximativ cinci ani.
Potrivit ultimelor date Eurostat, țara cu cea mai mare speranță de viață este Spania, cu o medie de 83,3 ani, urmată de Suedia (83,1 ani), Luxemburg și Italia (cu 82,7 ani).
România, penultimul loc la speranța de viață
La sfârșitul clasamentului, țara cu cea mai mică speranță de viață este Bulgaria (71,4 ani), care are și cel mai mare număr de fumători din Europa. Penultimul loc este ocupat de România (72,8 ani), iar locurile superioare din finalul clasamentului sunt ocupate de Letonia (73,1 ani) și Ungaria, care are are o speranță de viață de 74,3 ani.
Datele indică diferențe interesante nu doar între statele UE, ci și între regiunile din aceeași țară. Spre exemplu, locuitorii din insula sudică Sicilia au o speranță de viață de 81,3 ani, în timp ce în Trentino, regiunea nordică de la granița cu Austria, italienii au o medie de 84,2 ani, cu aproape trei ani mai mare. Tendințe similare se observă și în Spania. Cei născuți în Andaluzia au o speranță de viață de 81,7 ani, iar cei născuți în regiunea capitalei, Madrid, au o speranță de viață de 85,4 ani.
Primii trei inamici ai longevității
La sfârșitul anului 2021, arată analizele Comisiei Europene, inamicii speranței de viață și implicit ai longevității erau, în principal, comportamentele riscante în materie de sănătate, care contribuie la aproape jumătate din totalul deceselor. În această ordine, primele trei locuri sunt ocupate de consumul de alcool, alimentația nesănătoasă și fumatul excesiv.
În România, alimentația nesănătoasă este principala cauză a scăderii speranței de viață și a îmbolnăvirilor, și se manifestă îndeosebi la persoanele de vârsta a treia și a patra. Scăderea speranței de viață și apariția îmbolnăvirilor la categoriile menționate mai sus sunt manifestări ale dezechilibrelor alimentare și ale excesului de alimente dăunătoare organismului practicat pe tot parcursul vieții.
Românii, în paradigma junk food – fumat – obezitate
Paradoxal, deși alimentația excesivă de tipul junk-food are o pondere mai mare în rândul românilor, comparativ cu media UE, obezitatea la adulți în țara noastră este cea mai scăzută din UE. Specialiștii explică această situație prin faptul că, la noi, actuala medie a obezității la adulți este influențată de o generație care nu a adoptat complet alimentația de tip fast food, junk food etc., dar adaugă că ne aflăm într-o etapă tranzitorie, pe un drum către procente de obezitate care vor depăși, în următorii 10 ani, media Uniunii Europene.
Aceleași caracteristici și tendințe de ordin statistic se manifestă și în ceea ce privește fumatul. În prezent, în România, prevalența fumatului în rândul adulților este ușor mai scăzută decât media UE. Acest factor de risc este mai frecvent în rândul bărbaților decât în rândul femeilor. Excesul de greutate, obezitatea și fumatul în rândul adolescenților sunt ridicate, au crescut constant în ultimele două decenii și vor contribui semnificativ în viitor la scăderea speranței de viață cu intervenții negative semnificative asupra longevității și a speranței de viață.
Revenind la studiile Uniunii Europene, țările cu cea mai mare creștere a speranței de viață sunt Estonia, Irlanda (+5,8), Luxemburg (+4,7), Danemarca (+4,6) și Slovenia (+4,5).
Și la acest capitol România are un rezultat modest, cu o creștere a speranței de viață de doar 1,6 ani în două decenii, la fel ca și Grecia. Depășim doar Slovacia (+1,3 ani) și Bulgaria (+0,2).
Speranța de viață sănătoasă la vârsta a patra
Speranța de viață la 65 de ani reprezintă una dintre preocupările Bruxelles-ului. Dar nu numai speranța de viață la peste 65 de ani este importantă, ci și calitatea vieții peste această vârstă, care depinde covârșitor de sănătatea fizică și mentală. Datele din statisticile Comisiei Europene spun că, la sfârșitul anului 2021, speranța de viață la 65 de ani era estimată la 19,2 ani. La femei era 20,9 ani, iar la bărbați 17,3 ani.
Franța și Spania au avut cea mai mare speranță de viață la 65 de ani (21,4 ani), iar Bulgaria cea mai mică – doar 13,6 ani. România e pe penultimul loc în acest clasament, cu 14,6 ani, iar Ungaria (15,5) se situează cu două locuri mai sus.
La femei, cea mai mare speranță de viață la 65 de ani se înregistrează în Spania (23,5 ani), iar cea mai mică, în Bulgaria (15,5 ani), iar la bărbați, cea mai mare, în Suedia (19,6 ani) și cea mai mică, tot în Bulgaria (11,6 ani).
Româncele, surpriza statisticilor europene
Este de dorit să ai o viață lungă, desigur, dar foarte important este să te poți bucura de sănătate pe tot parcursul ei. În 2020, speranța medie de viață sănătoasă la naștere în UE a fost de 64,5 ani la femei și 63,5 ani la bărbați. Între 2011 și 2020, această medie a crescut cu 2,6 ani.
Suedia este pe primul la acest capitol – aici, femeile trăiesc, în medie, 72,7 ani sănătoși, iar bărbații, 72,8. Urmează Italia și Malta (68,7 pentru femei și 67,2 pentru bărbați, respectiv 70,7 și 70,2).
În România, femeile au o speranță de viață sănătoasă de 60,5 ani, iar bărbații – 59,3 ani. Surprinzător, la acest capitol, România depășește țări precum Olanda, Croația, Austria, Portugalia, Danemarca și Finlanda. Bulgaria stă chiar mai bine, ocupând locul 4.
Un trist și rușinos loc doi
Cel mai important factor care contribuie, potrivit Eurostat, la creșterea speranței de viață este reducerea mortalității infantile, definită ca decesul unui copil înainte de împlinirea vârstei de un an.
Între 2011 și 2021, rata mortalității infantile în UE a scăzut de la 3,8 decese la 1.000 de nașteri la 3,2 decese la 1.000 de nașteri. În 2021, cele mai mari rate ale mortalității infantile din Uniunea Europeană au fost înregistrate în Bulgaria (5,6 decese la 1.000 de nașteri) și România (5,2 decese la 1.000 de nașteri), în timp ce cele mai scăzute au fost înregistrate în Finlanda, Slovenia și Suedia (1,8 decese la 1.000 de nașteri).
